Zece tone de lumânări pe lună

Zece oameni lucrează în două schimburi pentru a produce 9–10 tone de lumânări în fiecare lună. Folosesc kilometri de aţă de bumbac şi tone de ceară şi parafină. Nu e vorba de vreo fabrică din zona industrială, ci de atelierul de lumânări al Arhiepiscopiei Sibiului, situat în apropierea Catedralei Mitropolitane.

Nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aţi fost vreodată într-un atelier de făcut lumânări sau câţi dintre dumneavoastră v-aţi aţinitit privirile spre kilogramele de ceară fierbinte, spre sutele de bobine de bumbac sau spre sutele de kilograme de parafină. De asta aveţi parte dacă vizitaţi atelierul de lumânări al Arhiepiscopiei Sibiului. Nouă ne-au fost ghizi preotul Constantin Ciobotea, directorul Atelierului, şi cei cinci angajaţi din schimbul 1.

În atelier

Până să ajungi în atelierul propriu-zis străbaţi un culoar şi o încăpere, iar drumul îţi anunţă deja intrarea în lumea lumânărilor. Sunt câţiva saci cu capete de lumânări arse: sunt reciclabile, aşa că ceara se va transforma iar în lumânări noi. De cum intri în atelier, te izbeşte temperatura ridicată: pentru cei care lucrează aici asemenea temperaturi sunt obişnuite, mai ales că sunt şi necesare pentru uscarea lumânărilor. Pentru tine, ca "instrus", totul e de domeniul curiozităţii, aşa că odată intrat aici nici nu şti spre care maşinărie să priveşti mai întâi. Dar s-o luăm cu începutul pe urmele procesului de fabricare a lumânărilor.
Prima maşinărie e cea de rame. La prima vedere, dispozitivul pare unul simplu, dar îşi face bine treaba. Aici se pune la bobinat aţa de bumbac, explică una dintre angajate, în vreme ce maşina se învârte în tăcere, iar aţa îmbracă ramele. Fiecare fir de aţă are aproximativ lungimea unei lumânări obişnuite.

"Caruselul" lumânărilor

De îndată ce o ramă e gata, ea îşi continuă drumul spre cazanul cu ceară. Deasupra imensului cazan stau agăţate ramele înfăşurate în aţă: se învârt ca într-un carusel. Ritmic, fiecare ramă coboară în cazan pentru a fi scufundată în ceara fierbinte. Primul strat de ceară îmbracă firul de bumbac. Rama e ridicată şi o alta face o baie de ceară fierbinte în scurt timp. De câte asemenea băi e nevoie până ce ceara care îmbracă bumbacul să aibă grosimea necesară? "De vreo 13-14 ori repetăm operaţiunea, până când lumânarea capătă forma pe care o ştim cu toţii", spune una dintre angajatele atelierului, în vreme ce urmăreşte cu privirea caruselul lumânărilor. Aceasta e maşinăria care face ca aţa şi ceara să se transforme în lumânare.
După repetatele scufundări, lumânările sunt gata. Gata pentru a fi puse la uscat, aşa că un suport de fier se transformă într-o piramidă a lumânărilor. Sute de lumânări decorează piramida şi acolo rămân până la uscarea completă. Acum se termină şi cu odihna: lumânările trec din nou în mâinile muncitorilor din atelier: se taie aţa de bumbac, iar lumânările sunt împachetate.

Lumânări naturale

La atelierul din Sibiu, se fac trei tipuri de lumânări, diferite ca mărime. Ce au în comun? Sunt lumânări naturale. "Încercăm să facem lumânări naturale, care nu scot fum şi nu curg. Se protejează astfel şi pictura interioară a bisericilor şi patrimoniul acestora", precizează pr. Constantin Ciobotea.
Pentru ca lumânările să fie de cât mai bună calitate, în atelier se lucrează doar cu anumite materii prime. "Aţa pe care o folosim pentru lumânări e adusă din Grecia, ceara e naturală. Nici parafina nu o luăm de oriunde, dacă e de slabă calitate are un puternic miros de petrol. Toate lumânările au aceeaşi culoare: cea naturală, a cerii. Mai folosim şi un oxid special adus din Anglia", adaugă directorul atelierului, în timp ce ne conduce în depozit: baloţi întregi de parafină şi ceară, sute de bobine de bumbac par să-şi aştepte rândul.

* "Lumânarea din cultul bisericesc e adusă ca jertfă, e închinată lui Iisus Hristos pentru sănătătatea trupească şi sufletească a celor vii, pentru sufletele celor morţi". Pr. Constantin Ciobotea
* lumânările realizate în acest atelier sunt şi o sursă de venit pentru Arhiepiscopie, pentru că aceste lumânări sunt vândute în bisericile Arhipiscopiei Sibiului, iar fondurile obţinute sunt utilizate pentru susţinerea personalului administrativ, întreţinerea sediului etc.