Tribuna
brukenthal museum
Veneţia, lovită de cele mai grave inundaţii din ultimii 50 de ani! Ape de aproape doi metri au înghiţit oraşul-lagună. "Ia uitați cum intră apa-n casă, parcă e râu!" VIDEO
Veneţia, lovită de cele mai grave inundaţii din ultimii 50 de ani! Ape de aproape doi metri au înghiţit oraşul-lagună.

Oameni îngroziţi, locuinţe distruse, saci de gunoaie care plutesc peste tot, piaţete şi trasee pietonale înghiţite de ape. Aşa arată în aceste zile Veneţia, oraş confruntat cu cele mai grave inundaţii din ultima jumătate de secol. Două persoane şi-au pierdut viaţa în insula Pellestrina, care separă laguna de Marea Adriatică, iar în oraş a fost decretată stare de urgenţă. Primarul Veneţiei, Luigi Brugnaro, a declarat că inundaţiile sunt "rodul" schimbărilor climatice şi că vor lăsa "o amprentă permanentă" asupra oraşului, relatează BBC.
În multe zone din oraş, apele au atins o înălţime de 1,87 metri, potrivit autorităţilor locale. Cele mai grave inundaţii au avut loc în 1966, an când nivelul apelor a ajuns la 1,94 metri. 
Vedeta Veneţiei, Piaţa San Marco, este zona cel mai puternic afectată de ape, fiind cea mai joasă zonă din oraş. Basilica San Marco a fost inundată pentru a şasea oară în 1.200 de ani.
Primarul Veneţiei a anunţat că pagubele provocate de a doua cea mai mare maree din istoria oraşului sunt imense şi că "un raport pentru protejarea orașului de inundații devastatoare trebuie finalizat cât mai curând".
„Situația este dramatică. Vom cere ajutorul Guvernului”, a scris primarul pe Twitter.


Şcolile rămân închise până când nivelul apelor va scădea. 

  • "Parterul a fost sub apă de aproape un metru înălţime, am pierdut tot ce era la parter. Pentru oamenii care locuiesc şi trăiesc, acest fenomen este traumatizant. Au fost afectate toate casele de la parter, magazinele, biserica San Marco. În jur de 80-90% din suprafaţa Veneţiei e acoperită de apă", a declarat o româncă stabilită la Veneţia, potrivit digi24.
  • "Un dezastru, un dezastru! Deschid ușa acum, să vedeți cum este. Ia uitați cum intră apa, parcă e un râu", povesteşte altcineva.

Localnicii sunt oarecum obişnuiţi cu astfel de răbufniri ale vremii, iar cizmele de cauciuc şi pleerinele de ploaie sunt accesorii pe care oricine le are mereu la îndemână. Multe din magazinele de la parter au mărfurile depozitate pe rafturi supraînălţate, iar uşile de acces sunt prevăzute cu sisteme antiinundaţie. Turiştii care nimeresc în mijlocul unor astfel de toane ale vremii reacţionează care cum pot, însă cei mai mulţi încearcă să nu-şi strice vacanţa şi fac poze spintecând puhoaiele în picioarele goale. Alţii preferă să imortalizeze tragedia de la balcoanele hotelurilor, jurându-şi că n-o să mai calce neam pe acolo.  

  • "Veneția este un oraș foarte frumos și devine un loc foarte special când nivelul apei crește. Dar, în afară de frumusețea pe care acest fenomen o dă orașului, problemele sunt grave", spune Marcelo Vargas, localnic. 
  • "Mareea reprezintă o mare atracție turistică, toată lumea se distrează, dar este o mare problemă pentru venețieni. De exemplu, casa noastră este la parter și de fiecare dată când e maree, casa este inundată. Pentru turiști este frumos, dar niciunui venețian nu îi place, pentru că aduce o mulțime de probleme", explică alt localnic.

De fiecare dată când Veneţia cade pradă inundaţiilor, autorităţile instalează un soi de podeţe în zonele cele mai aglomerate. 
Problemele create de maree fac din Veneţia unul dintre cele mai afectate oraşe din lume. Din acest motiv, întreţinerea locuinţelor costă enorm, iar lucrările de reparaţii pot înghiţi, anual, până la 25 de procente din preţul de achiziţie al unei locuinţe.
Chiar şi când nimeresc în mjlocul unor astfel de inundaţii, turiştii găsesc resurse să vadă partea frumoasă a vacanţei. 
"Este greu să arăți la modă în Veneția când mergi prin ploaie. Dar, tot este o experiență frumoasă să fii în Veneția", spune o turistă din Marea Britanie. 
Anul trecut, la început de martie, Veneţia a fost, preţ de câteva zile, de nerecunoscut după ce apele au părăsit-o. Vestitele canale au secat complet, după o iarnă extrem de zgârcită cu precipitaţiile. Super luna albastră sângerie a pus şi ea umărul, aşa încât transportul pe apă a devenit absolut impracticabil. 
În Italia, studiul schimbărilor climaterice şi al sustenabilităţii va deveni materie obligatorie pentru elevi începând de anul viitor. E prima ţară din lume care a luat această decizie. 

Veneţia "şade" pe o pădure de trunchiuri înfipte în mâl. Pe asta se sprijină minunăţia de azi. Primii locuitori au avut de-a face aici, prin secolele patru - cinci, cu o mlaştină ostilă. Complet ostilă. Cumva, s-au priceput să-ndese mii, zeci de mii, sute de mii de trunchiuri de copac în moalele mlaştinii, îngenunchiindu-i potrivnicia. Zădărnicindu-i-o. Trunchiuri cu grosimi de la 1,5 la peste 3 metri în diametru. Apoi, secole la rând, au aşezat piatră peste piatră, construind o bijuterie care continuă şi azi să uimească prin durabilitatea ei. Tot ce vedem azi se sprijină pe pădurile de "creioane" groase, teribil de groase şi teribil de indiferente la tenacitatea Adriaticii şi sărata ei poftă ei de ronţăit. 
 

Alarmant


Statisticile arată că, pentru a-şi da în petic, trei din cele mai grave cinci inundaţii din istoria oraşului n-au avut nevoie decât de ultimele două decenii. Veneţia se scufundă încet, în medie cu un milimetru pe an, iar zilele cu inundaţii severe, acum în jur de patru anual, vor ajunge la 250 până în 2100! 
 

Şi Mose nu mai vine ...


Pericolul este unul imens, iar italienii încearcă încă din anii 80 să găsească (le)ac de cojocul mareelor. Nădejdea localnicilor se numeşte Mose şi reprezintă un sistem de baraje mobile care ar urma să protejeze oraşul de furia apelor. Potrivit presei italiene, proiectul pregăteşte nu mai puţin de 78 de baraje mobile situate în cele trei guri ale portului lagunelor, între Lido, Malamocco și Chioggia. Din 2003 a înghiţit investiţii de peste şase miliarde de euro, iar promisiunile constructorilor sunt că va deveni funcţional în 2021. Mose a fost, deseori, criticat pentru întârzierile frecvente apărute în diverse stadii ale lucrărilor. A făcut, de nenumărate ori, subiectul unor anchete care au scos la iveală corupţia tehnicienilor şi a politicienilor implicaţi în proiect. Ecologiştii au încercat, ori de câte ori au avut ocazia, să protesteze împotriva proiectului, acuzând că Mose distruge ecosistemele marine. Problemele nu s-au oprit aici: sistemul nu funcţionează, multe din materialele folosite sunt ruginite deja, iar testele experimentale sunt mereu amânate. 

 






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

targul de craciun

Comunicat de presa policrom final

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia