logo
Vecinătatea cu Eminescu, din strada Mitropoliei
Vecinătatea cu Eminescu, din strada Mitropoliei

Pe faţada clădirii din vecinătatea reşedinţei Mitropolitane funcţionează un muzeu cu valoroase icoane de patrimoniu. Pe această "casă albă" a fost montată o placă cu următorul text: "Aici, a poposit Mihai Eminescu pe vremea când era sufleur la trupa dramatică a lui Matei Pascaly". În 1990, în cadrul unui seminar înaltul ierarh Antonie Plămădeală, preciza asistenţei că la puţin timp după ce a primit autoritatea de mitropolit a avut sentimentul  "unui mic privilegiu eminescian". Mitropolitul Ardealului făcea referiri la imobilul în care a locuit Eminescu, "un imobil dărăpănat...când m-am dus eu mitropolit la Sibiu (...) pe care l-am refăcut din temelie pentru a deveni un muzeu de artă veche creştină, o clădire cu Eminescu pe frontispiciu. Eu am întotdeauna bucuria că sunt alături, nu gard în gard, ci perete-n perete cu această casă. Eu dorm aici şi dincolo a dormit Eminescu, a locuit Eminescu cât a fost în Sibiu, unde s-a împrietenit  cu Nicolae Densuşianu. Sunt aproape convins că Eminescu l-a cunoscut şi pe Şaguna, mitropolitul Transilvaniei (...) convingere întărită de frumoasele rânduri scrise ulterior de Eminescu”.

Mitropolitul avea dreptate

Eminescu a avut mai multe popasuri în judeţul Sibiu, printre care amintim cel după vizita de la Avrig  (n.n. unde alături de Nicolae Densuşianu, a pus flori la mormântul lui Gh. Lazăr) sau deplasarea de la Gura Râului (n.n. drum întreprins pentru a culege o baladă veche). Prezenţa lui Mihai Eminescu mai este semnalată de "o societate românească din Sibiu" - care - "a decis, să dea un banchet în onoarea directorului Matei Pascaly şi trupei sale, eveniment găzduit în sala de la hotelul Împăratul Romanilor ". La 3 iunie 1866, Eminescu vizitează localitatea Târnăveni, aşa cum consemnează reputatul critic şi istoric literar, George Călinescu, în cartea “Viaţa lui Mihai Eminescu”.

Fântâna Blanduziei

Legăturile lui Mihai Eminescu cu Sibiul ar fi fost mai timpurii. Testimoniul şcolar de absolvire a clasei "a treia gimnasiale" din Sibiu, de care pomeneşte Slavici, din anul 1864 - ar putea fi dovadă că poetul a fost în Sibiu. Reputatul profesor Gheorghe Pavelescu,  etnolog şi folclorist român, apropiat al lui Lucian Blaga, în lucrarea "Eminescu şi Sibiul" (n.n. Colecţia Bibliotecii ASTRA,nr.11,  1998), preciza că prima menţiune despre trecerea lui Eminescu prin Sibiu datează din 1889, când redactorii revistei Fântâna Blanduziei (n.n. revistă întemeiată  de Eminescu) au găsit printre hârtiile rămase şi un certificat şcolar din care reiese că  Eminescu a făcut clasa a III-a la gimnaziul catolic din Sibiu, unde a obţinut nota general  prima clasă (n.n corespunzător notei şase).
Ion Scurtul, un reputat eminescolog, afirmă că după moartea lui Anton Pumnul, Eminescu a plecat la Sibiu, unde avea un frate mai mare (n.n. Nicu), care studia dreptul la Academia Şcoală. În acest context, Eminescu şi-ar fi completat studiile la Sibiu  în 1864, la Gimnaziul de stat cu limba de predare germană. Tot aici, la Sibiu, Eminescu ar fi constituit o trupă  de teatru - cu artişti diletanţi, elevi români de la gimnaziul catolic. Primele repetiţii au fost cele pentru piesa lui Vasile Alecsandri "Iorgu de la Sadagura".

Mărturia notarului

Tot cu rezervă este percepută şi mărturia fostului notar Mihail Jurca din Buia cu prilejul dezvelirii bustului poetului  în parcul Subarini din Sibiu (n.n. bust reali­zat de sculptorul bănăţean Radu Moga). Mihail Jurca susţinea că: "În 1883 Eminescu a întreprins un pelerinaj în Ardeal...În acel an eram notar în Buia din judeţul Târnava Mare. Şi iată că într-o zi intră pe uşă Eminescu (...). Vă închipuiţi ce emoţionat am fost având prilejul fericit să stau de vorbă cu cel mai mare poet al neamului [...] Am luat masa împreună şi am stat cu Eminescu opt ceasuri. La despărţire mi-a spus că de la Buia pleacă la Răşinari, iar de acolo trece în Ţara Făgăraşului la Sâmbăta [...] Bronzul redă figura lui Eminescu aşa cum l-am cunoscut eu în 1883" (n.n.Gh. Pavelescu, op.cit., p.38).

Semnătura olografă

În ciuda controverselor stârnite de cele două situaţii amintite prezenţa  lui Eminescu este certă. Cotidianul Tribuna are meritul de a fi publicat în ediţia din 14.01.2009 (n.n.pentru prima dată) un document de arhivă. Este vorba despre registrul vizitatorilor aparţinând Muzeului de Ştiinţele Naturii din Sibiu. Semnătura în original se află în registrul din toamna anului 1866, an în care Mihai Eminescu se revedea cu istoricul Ioan Al. Lăpedătu şi cu Nicolae Densuşianu.




comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
burduf sevis

Vacanta Eurotrip
Fundatia APT
Licitatie publica