Gorgandin  Domeniul Viticol Apold
logo
Apulum
TRECUTUL PREZENT.
Sfințirea Catedralei Ortodoxe la Sibiu, în 1906. Visul împlinit, sărbătorit cu slujbe, concerte, spectacole de teatru și conferința lui Nicolae Iorga
Sorana MAIER
2478 vizualizari
Sfințirea Catedralei Ortodoxe la Sibiu, în 1906. Visul împlinit, sărbătorit cu slujbe, concerte, spectacole de teatru și conferința lui Nicolae Iorga
Sfințirea Catedralei © Reproduceri din revista Luceafărul, colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA

Suntem în Postul Paștilor, moment cu o importanță deosebită în viața credincioșilor creștin-ortodocși, motiv pentru care am ales, în periplul nostru prin istoria Sibiului, să răsfoim o pagină semnificativă din viața spirituală a sibienilor ortodocși.

În anul 1906, Sibiul, cetate aflată într-o Transilvanie sub stăpânire Austro-ungară, era locul desfășurării unui eveniment de o valoare covârșitoare pentru viața românilor ardeleni, sfințirea Catedralei Ortodoxe. Un moment simbolic în viața spirituală a sibienilor și a tuturor românilor din Ardeal.

© Reproduceri din revista Luceafărul, colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA

„Cine ar fi îndrăznit să viseze acum 100 ani, că în Sibiu, cetatea săsească a Iui Bruckenthal, neamul românesc îşi va tîrnosi peste un veac un altar atît de pompos – deşi nu fără greşeli –, care  împreună cu celelalte instituţiuni şi lăcaşuri româneşti de-acolo sînt dovezile materiale cele mai vădite ale înaintării noastre harnice şi ale întăririi noastre dăinuitoare”, scria, la sfințirea Catedralei, revista Luceafărul, una dintre publicațiile care păstrează atât valoroase mărturii, dar și imagini reprezentative, aflată în colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.

 

Păstrătoarea limbii, legii și a credinței strămoșești

 

Catedrala a fost sfințită în 30 aprilie/13 mai 1906, în Duminica Samarinencii, de mitropolitul Ioan Mețianu, alături de episcopul sufragan al Aradului, Ioan Papp, un impresionant sobor de preoți și diaconi.

Primarul Sibiului, Josef Drotleff, superintendentul luteran, Friedrich Teutsch, prim-preotul și parohul reformat von Gidofalvy, protopopul greco-catolic Nicolae Togan, au fost și ei de față.

Una dintre prezențele marcante la acest eveniment, a fost cea a istoricului român Nicolae Iorga.

Români din Transilvania, dar și frați de-ai lor de peste Carpați au venit în cetatea Sibiului să fie martori ai acestui moment.

© Reproduceri din revista Luceafărul, colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA

Mitropolitul Mețianu a vorbit în timpul slujbei despre semnificația zidirii catedralei, ca un spațiu al păstrării valorilor fundamentale ale românilor: „Atunci s'a vestit tuturor celor de azi, şi celor ce vor veni, că noi prin serbarea sfinţirii acestei biserici serbăm şi reînoirea şi întărirea acelui sicriu sfînt, care ne-a adăpostit şi ne conservă cu mare pietate cele mai preţioase tezaure părinteşti : limba şi legea, sau credinţa strămoşească... că numai prin credinţă şi prin limba noastră dulce ne vom putea consolida într'o societate trainică religioasă şi naţională, şi în urmă s'a înălţat spre cerul, înseninat acuma şi priimitor, o rugă fierbinte, ca să ne ocrotiască acest lăcaş închinat lui Dumnezeu şi idealurilor pentru cari trăim şi murim” (Luceafărul, Nr. 9-10, 1906, p. 200).

 

Teatru și muzică pentru sibieni și oaspeți

 

Zilele sfințirii au fost zile de adevărată sărbătoare, în care, la amiază, oaspeții s-au reunit la un banchet impresionant, cu peste 250 de invitați, iar seara a avut loc o procesiune cu torțe a  elevilor Seminarului „Andreian“, conduși de profesorul Timotei Popovici, pe strada Nicolae Bălcescu, Piața Mare și strada Mitropoliei.

Pe scena Casei naționale, acum sala festivă a Bibliotecii ASTRA, s-a reprezentat piesa de teatru „Năpasta", a lui Caragiale, cu tânărul Zaharia Bârsan (viitorul director al Teatrului Național din Cluj, primul teatru românesc din Transilvania, înființat după Marea Unire),  Lucia Cosma,  Iuliu Enescu și Radu Popea.

© Reproduceri din revista Luceafărul, colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA

A doua zi după sfințire, luni, în 14 mai, a avut loc o manifestare a societății de lectură a elevilor Seminarului „Andreian“, în sala festivă a Muzeului Național.

Tot aici, în cursul după-amiezii, profesorul Nicolae Iorga a susținut o conferință festivă despre „Viața culturală românească de azi“, vorbind despre faptul că Mitropolia și catedrala din Sibiu erau un simbol al spiritului de jertfă al românilor și un simbol al Unirii.

„Dl lorga zice, că mitropolia noastră, catedrala, înfăţişează înainte de toate un spirit de jertfă, care va trăi vecinie în cei ce-şi vor aduce aminte de cheltuelile duioase, muncite sîngeros, ale celor ce au înălţat-o. Ea reprezintă încă, mai ales prin zugrăvirea cupolei, idealul de înfrăţire al artei noastre vechi cu nevoile sufleteşti de azi ale Românilor, şi în sfîrşit catedrala închipue minunea unirii oamenilor prin idei înalte, ea cuprinde simţul de închinare cătră ce e mare”, scria revista Luceafărul.

 „Reuniunea română de muzică din Sibiu“, a ținut un concert în sala festivă, unde solistă a fost soprana Veturia Triteanu, apeciată cântăreață de operă și ulterior soția poetului Octavian Goga, care la concertul din 1906 și-a bucurat publicul cu oratoriul „Creaţiunea" de Haydn.

După câteva lucrări cu caracter bisericesc, compuse de Gheorghe Dima, sibienii și oaspeții lor au ascultat Mozart, Mendelsson și alte câteva lucrări clasice, reprezentația Reuniunea română de muzică din Sibiu, ce număra peste 150 de membri activi, fiind o încununare a întregii sărbători prilejuite de sfințirea catedralei la Sibiu.

 

Șaguna, ziditorul, și continuatorii misiunii sale

Ideea ridicării unei catedrale ortodoxe în Sibiu i-a aparținut lui Andrei Șaguna, arhiepiscop și mitropolit, care în anul 1857 a adresat împăratului Franz Josef I mai multe doleanțe în sprijinul românilor transilvăneni, între care și aceea de a i se îngădui să înființeze o colectă obștească pentru adunarea unui fond din care să ridice o biserică catedrală pentru români. Împăratul i-a aprobat cererea, astfel încât Șaguna la întoarcere a transmis o circulară prin care făcea un apel la cler și la popor să sprijine zidirea catedralei.

© Reproduceri din revista Luceafărul, colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA

Șaguna s-a preocupat îndeaproape de strângerea fondurilor, „însuşi a purtat o condică specială, în care trecea cu mâna proprie sumele încasate. Primul milostiv din condică e Majestatea Sa împăratul cu cei 1000 galbeni; al doilea guvernatorul ţării, principele de Schwarzenberg, cu 50 de galbeni; al treilea e „Robul lui Dumnezeu Andrei, cu 2000 fioreni," iar al patrălea „măritul regiment de geandarmerie, cu 200 fl.", care era regimentul 8 de jandarmerie şi-ai cărui ostaşi de rînd au adunat ban cu ban această sumă” (i, Nr. 9-10, 1906, p. 190).

În anul 1897, sub mitropolitul Miron Romanul, deputatul Partenie Cosma a făcut, în ședința sinodului arhidiecezan, propunerea ca zidirea să înceapă cât mai curând, să stabilească locul construcției și planurile de edificare. Au mai durat cinci ani de zile până s-a rezolvat problema locului și s-a încheiat concursul pentru arhitectura catedralei, lăsată în sarcina arhitectului sibian Francise Szalay, inginerul care s-a ocupat de lucrări fiind Iosif Schussnig. Vechea biserică ortodoxă de pe actuala stradă a Mitropoliei, moștenită de la grecii din vechime, și câteva case din jur au fost demolate.

© Reproducere din revista Luceafărul. Colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu

„Fie ca prin ridicarea, terminarea şi cuvenita înfrumseţare a bisericei acesteia să dăm posterităţii un monument etern al tăriei ortodoxiei, al culturei şi al hărniciei poporului nostru român. Insemnatu-s'au acestea pe acest document spre vecinică amintire. Sibiu, în ziua dela 5/18 August 1902” (Luceafărul, Nr. 9-10, 1906, p. 192), stă scris în actul comemorativ îngropat la temelia catedralei.

Clericii sibieni au continuat strădaniile pentru colectarea fondurilor necesare zidirii, mitropolitul Ioan Mețianu reușind să strângă aproape 300.000 de coroane, cea mai mare sumă, de 60.000 de coroane, fiind donată de familia omului politici Alexandru Mocioni, guvernul a oferit 15.000 de coroane, banca Albina 10.000, alături de alte persoane care au sprijinit acest efort. Asesorul Elie Miron Cristea, ulterior primul patriarh al României, a fost unul dintre cei care s-au implicat în activitatea de strângere de fonduri pentru catedrală, al cărui cost total a trecut de 900.000 de coroane. Pictura catedralei a fost realizată de pictorul Octavian Smigelschi.

Construcția finalizată și sfințită în 1906 continuă să fie și astăzi principalul locaș de cult al românilor ortodocși din Sibiu.

Liviu Rebreanu, Octavian Tăslăuanu, Victor Eftimiu, Emil Gârleanu, Onisifor Ghibu, și alte personalități pe treptele Catedralei, în anul 1911
Liviu Rebreanu, Octavian Tăslăuanu, Victor Eftimiu, Emil Gârleanu, Onisifor Ghibu, și alte personalități pe treptele Catedralei, în anul 1911 © Reproduceri din revista Luceafărul, colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA

 






comentarii
1 comentarii

Cea mai frumoasa catedrala ortodoxă din România. Daca știți alta mai frumoasă va rog sa spuneți. Cupollele bizantine si doua turnuri elegante o face unica. Pacat ca a fost inghesuita intre case si nu a fost construita intr-un spatiu mai deschis. Merita si ea o piata sa poata fi contemplata ca celelalte catedrale.
Cipi
18.03.2019 17:31
Din aceeasi categorie
sevis

mcdonalds

Covoare

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Licitatie publica

accentmedia