logo
Singura eclipsă totală de Lună din acest an. Când va fi vizibilă şi în România! SuperLuna sângerie a lupului, fenomen rar
Rareș BIŢU
1279 vizualizari
Singura eclipsă totală de Lună din acest an. Când va fi vizibilă şi în România! SuperLuna sângerie a lupului, fenomen rar

Dacă norii nu se vor îngrămădi cumva să privească şi ei spectaculosul fenomen, eclipsa totală de Lună va fi vizibilă, în noaptea de 20 spre 21 ianuarie 2019, şi din România.
Aşa-numita "SuperLună sângerie a lupului" e o combinaţie între o eclipsă de Lună şi o Superlună şi va putea fi observată de ora 4:36, ora României. Maximul va fi atins luni dimineaţa, la ora 7:12, cu o oră înainte de răsăritul Soarelui.

Luna va intra complet în umbra Pământului luni, la ora 07:12, ora României, când se va afla foarte aproape de orizontul de nord-vest, cu aproximativ o oră înainte să răsară Soarele. Fenomenul va putea fi observat, în România, pe jumătate, până în jurul orei 8:00, Luna apunând când încă este eclipsată, potrivit Observatorului Astronomic „Vasile Urseanu”, citat de digi24.

Eclipsa începe la ora 4:36, când Luna va intra în penumbra Pământului, însă schimbări pe discul acesteia vor putea fi remarcate de când începe să intre în umbră, adică începând cu ora 5:34, moment când satelitul natural se va afla înspre vest la 20 de grade înălţime faţă de orizont. Faza de totalitate, când discul Lunii va fi mai întunecat decât de obicei, va începe la ora 06:41 şi va avea maximul la ora 07:12. Această fază se va încheia la ora 07:43.
Toate aceste faze pot fi văzute şi din România, cu Luna aflată foarte aproape de linia orizontului.

Ieşirea din umbră va începe la ora 08:51, când Luna se află sub orizont, iar eclipsa se va sfârşi la ora României 9:48.
În timpul eclipsei, Luna va fi, preţ de o oră, roşiatică - de unde şi termenul "Lună sângerie" -  şi va părea supradimensionată. 
În timp ce ea trece prin dreptul Pământului, planeta noastră blochează aproape toată lumina solară ce cade pe Lună. Singura lumină care ajunge este difractată de atmosfera terestră, rezultând astfel culoarea roşiatică.
Cu următoarea eclipsă totală de Lună ne vom mai întâlni în 26 mai 2021.
Termenul de „SuperLună” are de-a face cu dimensiunea pe care satelitul natural al Pământului pare să o aibă. În timpul eclipsei lunare, Luna se va afla la distanţa cea mai mică faţă de Pământ, părând astfel mai mare. 

Potrivit time.com, termenul de „Luna lupului” vine de la numele pe care unele grupuri de amerindieni le dau eclipselor de Lună care au loc de-a lungul unui an. Cea din luna ianuarie a fost numită aşa pentru că „în timpul iernii geroase, cu zăpezi mari, haitele de lupi urlă flămânde la marginea satelor indiene”.
Luna plină din ianuarie este numită şi „Luna Veche” sau „Luna de după Yule”.
Potrivit National Geographic, ea va fi vizibilă în America de Nord, de Sud, Islanda, Groenlanda, părţi din vestul Europei şi Africii. Oamenii din Europa şi Africa de Est vor putea să vadă o eclipsă parţială.
Fenomenul va fi transmis live pe mai multe site-uri, între care timeanddate.com.

Cum se formează eclipsele

Apariţia eclipselor de Lună e explicată prin faptul că Pământul, fiind un corp opac luminat de Soare, proiectează în urma sa un con de umbră, precum şi unul de penumbră. Luna, la rândul său, neavând lumină proprie, de fiecare dată când pătrunde în umbra Pământului, nu mai este luminată. După modul cum Luna intersectează, parţial sau total, fie conul de umbră, fie doar pe cel de penumbră, va avea loc o eclipsă de Lună, parţială sau totală, prin umbră sau prin penumbră. Când Luna dispare aproape de tot, fiind vizibilă doar ca un disc de culoare roşie închisă, avem o eclipsă totală de Lună.
Eclipse de Lună au loc de cel puţin două ori pe an şi se produc întotdeauna la faza de Lună Plină (LP), atunci când Soarele este în opoziţie cu Luna.
A doua eclipsă de Lună din acest an va fi parţială, se va produce pe 17 iulie şi va fi vizibilă din ţara noastră.

Ce transmit eclipsele

Dincolo de spectaculozitatea acestor fenomene, eclipsele de Lună furnizează specialiştilor date privind atmosfera Pământului, gradul de poluare a acesteia, efectele radiaţiei solare asupra atmosferei şi altele, Luna comportându-se ca un ecran pe care putem „citi” particularităţile atmosferei Pământului. Eclipsele de Lună sunt folosite şi pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarţei lunare, în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.
Cea mai veche eclipsă de Lună consemnată a avut loc în anul 3450 î.e.n. În antichitate, când avea loc o eclipsă, oamenii credeau că Soarele sau Luna au fost înghiţite de balauri ori dragoni. La noi, credinţa populară spune că cele două corpuri cereşti au fost mâncate de vârcolaci.






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

filarmonica

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Licitatie publica

accentmedia