"Sibiul, una dintre bijuteriile ţării"

Uite că străinii mai scapă şi vorbe bune când ne vine rândul la cuadraţi - sau poate număr de caractere - prin presa lor, a occidentalilor. Dacă Ieşii rămân fixaţi de notorietate graţie celor mai cunoscute lansatoare de bormaşine către populaţia înnebunită să dea găuri, Sibiul îşi poate trece-n cont un titlu frumos văruit, plus una bucată text care mângâie Sibiul pe creştet, după cum notează publicaţia de limbă spaniolă din Miami, El Nuevo Herald, într-un reportaj turistic, preluat de Agerpress:
"El casco viejo de la ciudad transilvana de Sibiu, en el centro de Rumanía, es una de las joyas del país y un modelo en calidad de vida y buena gestión turística.De la mano del alcalde Klaus Johannis, hijo de la minoría alemana del país, Sibiu ha sabido combinar el respeto por su historia centenaria y la modernización". Într-o ţară de căpşuniarzi întâmplaţi, limba lui Cervantes n-ar mai trebui să constituie o problemă, dar pentru universitarii care încă n-au fost la cules, precizăm: "Centrul vechi al oraşului transilvănean Sibiu, din centrul României, este una dintre bijuteriile ţării şi un model pentru nivelul de trai şi buna administrare turistică. Pe mâinile primarului Klaus Iohannis, care face parte din minoritatea germană a ţării, Sibiul a ştiut să îmbine respectul pentru istoria seculară şi modernizare".

Sibiul, ca Praga, Viena ori Trieste

"Este un centru viu, folosit de locuitorii Sibiului pentru distracţii şi mers la cumpărături; aici au loc multe evenimente culturale", spune Iohannis, care a fost reales deja de două ori, de când a ajuns la primărie, în anul 2000. Primarul, a cărui administrare este considerată un model de eficienţă în toată ţara, crede că "nu serveşte la nimic un centru istoric reabilitat şi frumos, dacă nu este folosit de localnici şi turişti".

Străzi curate şi fără trafic

"Pe străzile pietruite - curate şi fără trafic, aşa cum se petrece în puţine oraşe româneşti - trec în fiecare an mii de turişti, care găsesc în acest burg vechi al fostului imperiu austro-ungar acelaşi aer central european ca în Praga, Viena ori Trieste. Spanioli, francezi, germani, italieni - toţi cutreieră străzile, printre casele perfect vopsite, unde îşi beau cafelele, la picioarele turnurilor oraşului", notează autorul reportajului, Marcel Gascon.

Publicaţia spaniolă scrie că "Sibiul a fost fondat de coloniştii germani veniţi din zona Rinului în secolul XIV, când se obişnuia ca aici să se importe mână de lucru eficientă şi mercenară, pentru prosperitatea şi apărarea frontierelor. Oraşul s-a numit Hermannstadt, şi cu acest nume a devenit şi capitala Transilvaniei pe timpul Imperiului - când a fost ridicat şi centrul istoric ce îi seduce azi pe turişti. În secolul 20, a devenit a treia aşezare care a avut iluminare electrică în Imperiu, şi a doua care introducea în circulaţie tramvaiul electric".

"La sfârşitul primului război mondial, zona a devenit parte a statului român - atunci şi-a luat numele actual, Sibiu. Lunga noapte a comunismului, care s-a abătut asupra României la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, a umplut Sibiul de tristeţe şi întunecare", notează El Nuevo Herald, amintind cum au fost împinşi locuitorii de origine germană către emigrarea în Germania - în schimbul mărcilor cerute de dictatorul Nicolae Ceauşescu pentru a le permite plecarea.

Saşii au dispărut din Sibiu, însă moştenirea lor a rămas vie în case, biserici, turnuri şi muzee. "Centrul istoric al Sibiului şi-a recuperat strălucirea cea veche după importantele lucrări de reabilitare făcute după anul 2000", adaugă primarul Iohannis. "Oraşul a revenit în inima Europei când, în 2007, odată cu intrarea României în UE, a fost desemnat, alături de Luxemburg, capitală culturală europeană", conchide  Marcel Gascon despre oraşul din inima României, "Sibiu, en el corazón de Rumanía".
Pentru cititorii care se vor repezi să întrebe cât e de cunoscută publicaţia spaniolă, precizăm că, scriind despre Sibiu, tocmai a devenit!.