logo
Sibiul avea cei mai mulți știutori de carte la începutul secolului XX. Transilvania, fără nicio școală românească de stat, doar cele 2.682 de școli susținute de Biserica ortodoxă și greco-catolică
Sorana MAIER
3000 vizualizari
Sibiul avea cei mai mulți știutori de carte la începutul secolului XX. Transilvania, fără nicio școală românească de stat, doar cele 2.682 de școli susținute de Biserica ortodoxă și greco-catolică
© Vedere din colecția personală Ioan Dejugan

Majoritatea românilor ardeleni erau neștiutori de carte în secolul al XIX-lea, iar singurele școli în limba română erau cele confesionale, susținute de Biserica ortodoxă și cea greco-catolică, multe dintre ele cu câte un singur învățător.

Sibiul, parte a teritoriului ungar al Monarhiei habsburgice la finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, era, totuși, alături de județul Brașov, zona cu cei mai mulți știutori de carte din Transilvania.

O analiză realizată de un grup de istorici din Cluj Napoca, în frunte cu Traian Rotariu, și citată de Constantin Ungureanu în studiul ”Știința de carte în teritoriile populate de români la începutul secolului XX” (http://atlas.usv.ro/www/codru_net/CC11/stiinta.pdf?fbclid=IwAR1NaPDGuzpT-Vy0J3ZWkqFHux1FantmqK_vr_oq-XaGEdbOBjjKqhcfybk) arată faptul că din totalul populației transilvănene, de peste 4 milioane de locuitori, 914.779 (22,6%) erau alfabetizați, adică puteau să scrie și să citească, iar ”cea mai mare proporție de știutori de carte se înregistra în localitățile actualelor județe Brașov (34,5%), Sibiu (34%), Timiș (31,8%) și Covasna (31,1%), iar cea mai mică în teritoriul actual al județelor Sălaj (13,5%), Hunedoara (12,8%), Alba (12,7%) și Maramureș (12,1%)”.

Situația însă se datora numărului mare de știutori de carte din rândul maghiarilor, sașilor și șvabilor, căci în acest teritoriu în secolul al XIX-lea nu existau școli primare oficiale cu predare în limba română, ci doar școli confesionale ale Bisericii ortodoxe și greco-catolice.

În Transilvania și Banat nivelul de instruire a populației era ceva mai bun decât în România, dar aceasta se datora în principal ponderii mai mici de analfabeți la maghiari, secui, sași și șvabi. În ajunul izbucnirii războiului majoritatea românilor ardeleni și bănățeni erau analfabeți, iar învățământul în limba română s-a dezvoltat în condiții specifice, mai ales după constituirea în 1867 a Monarhiei Austro- Ungare și lichidarea autonomiei Transilvaniei. La începutul sec. XX, în teritoriile ungare ale Monarhiei habsburgice, practic nu existau școli primare oficiale cu limba română de instruire, ci numai școli confesionale românești, susținute de Biserica ortodoxă și greco- catolică. După aprecierile lui Onisifor Ghibu, inspectorul general al școlilor confesionale din Arhidieceza Sibiului, în 1913 Biserica ortodoxă română din Transilvania și Ungaria susținea 1.536 de școli primare cu 1.780 învățători, iar Biserica greco-catolică română 1.146 de școli cu 1.120 învățători . În total ființau atunci 2.682 școli confesionale românești cu 2.900 de învățători, marea majoritate a acestor școli aveau doar un singur învățător”, arată Constantin Ungureanu.

Acesta explică faptul că Sibiul continua să fie în 1900 cel mai civilizat oraș din Transilvania cu peste 75% de locuitori cărturari.

În anul 1910 numărul populației din teritoriul ungar al Austro-Ungariei, care în 1918 avea să se unească cu România, a ajuns la 5.274.205 persoane, dintre care după limba maternă erau 2.830.101 (53,6%) români, 1.669.376 (31,6%) maghiari, 566.573 (10,7%) germani, 52.084 sârbi, 31.660 slovaci, 26.473 ruteni. Totodată, potrivit recensământului oficial, 2.266.151 persoane sau cca. 43% din totalul populației acestui teritoriu cunoștea limba maghiară.. Numărul persoanelor, care puteau să scrie și să citească, a crescut în primul deceniu al sec. XX cu 508.489 (cca. 28,4%) și constituia 2.296.205 sau 43,5% din totalul populației. Astfel, pe parcursul a trei decenii numărul știutorilor de carte din teritoriul respectiv a crescut cu 1.381.426 persoane sau cu 151%”, arată studiul respectiv.

Specialiștii au folosit date ale recensămintelor maghiare realizate în perioada de dinainte de Marea Unire, dar și lucrări de specialitate publicate recent.

Toate aceste date arată că înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, aproximativ două treimi dintre copiii de vârstă școlară din Transilvania, Banat, Crișana sau Maramureș urmau cursurile învățământului confesional de stat sau comunal.

 

 

 





comentarii
2 comentarii

In 1930 ,judetul Sibiu avea 85% carturari ( ! ) iar Judetul Brasov 88%.( Recensamant 14 iulie 1930).
Hareton Ironcastle
13.12.2018 17:16
Vedeti ce a insemnat Biserica voi, cei care tot huliti Catedrala mantuirii neamului?
@@@
16.12.2018 15:07
Din aceeasi categorie
sevis

filarmonica

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
cascaval
Licitatie publica

accentmedia