logo
Sibiu. Case cu suflet la un Centenar de unitate. Părintele Necula: "Cartea aceasta se vrea o sămânță de bucurie și românism”
Andra MARINESCU
4160 vizualizari
Sibiu. Case cu suflet la un Centenar de unitate. Părintele Necula:
George Barițiu, Ilie Miron Cristea, Ioan Rațiu, Andrei Bârseanu, Corneliu Diaconovici, Partenie Cosma, Timotei Cipariu, Gheorghe Lazăr, Iacob Bologa și Zaharia Boiu sunt doar câteva din personalităţile importante de numele cărora se leagă Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Ce legătură au aceşti oameni cu Sibiul sau ce legătură are oraşul de pe Cibin cu evenimentul de acum 100 de ani? Există o relaţie strânsă între numele enumerate, Sibiu şi actul de la 1 Decembrie 1918. Mărturie nu stau doar documentele păstrate în arhive, ci multe din casele pe lângă care trecem zilnic în centrul istoric. Poveştile fascinante ale celor care au contribuit la reîntregirea României consumate în multe case din Sibiu le puteţi descoperi în volumul "Sibiu. Case cu suflet la un Centenar de unitate”, semnat de părintele conf. univ. dr. Constantin Necula și de Sorana Maier, redactor TRIBUNA, dar şi în expoziţia din curtea interioară a Primăriei Sibiu, vernisată joi, la ora 18, pe care o puteţi vizita până la sfârşitul lunii iulie.

Conducători de instituții, oameni de cultură sau sibieni curioși să afle mai multe despre povestea “Caselor cu suflet la un Centenar de unitate” din Sibiu au venit joi, de la ora 18, în curtea interioară a Primăriei Sibiu pentru a fi părtaşi la vernisajul expoziției cu același nume.

Primul eveniment al TRIBUNEI, dedicat Centenarului Marii Uniri

Gazdele, Mircea Biţu, directorul general al Casei de Presă și Editură TRIBUNA, Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu, redactorul TRIBUNEI Sorana Maier şi părintele conf. univ. dr. Constantin Necula, au mulțumit celor prezenți pentru că au răspuns invitației cotidianului sibian.

Casa de Presă și Editură TRIBUNA și-a făcut o tradiție din a prezenta viața culturală a orașului Sibiu prin manifestări de excepție. Astfel, și anul acesta continuă seria acțiunilor organizate prin Agenda Culturală. Vă mulțumim, doamnă primar, că ne susțineți! Expoziția este primul astfel de eveniment al nostru dedicat Centenarului Marii Uniri. Ea conturează contribuția Sibiului la realizarea Marii Uniri din 1918, dar și întreaga viață administrativă și culturală din vremurile de dinainte și de după Unire. Ziarul Tribuna are în istoria sa o contribuție importantă la păstrarea identității culturale și naționale a poporului român, prin valoarea incomensurabilă a scriiturii primilor redactori ai Tribunei care au susținut în paginile ziarului scrierea fonetică, au promovat literatura română și au pus-o la îndemâna românilor din Transilvania, într-o perioadă în care accesul la scrieri românești era limitat. Am considerat ca în anul în care România sărbătorește un secolîi cinstim pe cei care au luptat pentru România Mare, pe cei care s-au jertfit pentru idealul național. Expoziția noastră este o pagină de istorie și un omagiu al nostru, al tribuniștilor de azi, pentru înaintașii noștri”, a spus Mircea Bițu, directorul general al CPE TRIBUNA.

La rândul ei, Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiului, a subliniat importanța volumului apărut datorită TRIBUNEI: “Cartea pleacă de la case și ajunge la cei care le-au dat suflet acestora, la viața, opera, rolul lor istoric. Am rămas impresionată încă de când mi s-a adus la cunoștință ideea acestui proiect. Consider că este acea carte de care Sibiul avea nevoie. Avem nevoie de cărți, de evenimente care aduc în atenția publicului faptul că Sibiul este un oraș al Unirii. Felicitări TRIBUNEI pentru faptul că de câțiva ani depune proiecte de valoare. Finanțarea care i se acordă este în totalitate meritată!.

Autorii au luat, apoi, cuvântul, și au împărtășit din gândurile lor. Pentru redactorul TRIBUNEI, Sorana Maier, a fost o bucurie - după cum mărturisește - să lucreze la acest volum și să descopere ori să redescopere personalități importante din istoria Sibiului.

În mod sigur nu aș fi îndrăznit să fac singură acest proiect, de aceea îi mulțumesc părintelui Constantin Necula pentru susținere. De altfel, poate fi vorba și de o coincidență frumoasă între trecut și prezent. Au fost personalități care au avut legătură cu TRIBUNA și cu Telegraful Român, în același timp. Cumva, cele două publicații mari ale României au avut un demers comun de-a lungul timpului. M-am ndit că e un lucru frumos ca astăzi TRIBUNA și Mitropolia, prin părintele Necula, să facă un astfel de proiect. Îmi permit să îmi imaginez că înaintașii noștri, dacă ne-ar vedea de acolo de sus, ne-ar mbi”, a spus Sorana Maier.

Părintele Necula: ”Cred că Sibiul are nevoie să își publice documentele!

Părintele Constantin Necula și-a exprimat, de asemenea, încântarea de a face parte din acest proiect de suflet. Deși este brașovean la origine, mărturisește că în acești ani în care a fost adoptat de Sibiu s-a atașat de oamenii, locurile și poveștile orașului de pe Cibin. “Avem pe alocuri ziduri coşcovite, dar unde au stat oameni care au făcut să strălucească Sibiul. Ca braşovean adoptat de Sibiu, îndrăznesc să spun că trebuie să facem mai mult pentru înaintaşii noştri, să le omagiem memoria. Apoi, volumul e o carte ştiinţifică. Unele fotografii m-au emoţionat destul de tare. Am descoperit personaje despre care nu știam foarte multe. Volumul este despre cei care au făcut România, dincolo de interese și jocuri politice. Sper să învăţăm că numai împreună putem să reuşim. Nu ne definesc întotdeauna politicienii care îşi bat joc de voturile noastre, ci ne definesc medicii, spitalele, ne definesc locurile de muncă la care fiecare își face datoria cu fermitate și demnitate”, a spus părintele Necula, care şi-a sărbătorit, în această zi, şi aniversarea.

 

În opinia lui, sărbătoarea lui 1 Decembrie durează 365 de zile. O cam batjocorim anul acesta. Sper din inimă ca după 1 Decembrie 2018 să ne revenim. Va trebui, cândva, undeva, să o luăm de la capăt și să trecem într-un caiet special, scris cu litere de aur, toți morții care au dat valoare. Cartea aceasta se vrea a fi o sămânță de bucurie și românism. Cred că Sibiul are nevoie să își publice documentele! Socotiți cartea ca un fel de <Deșteaptă-te române din somnul cel de moarte>, care uneori e somnul unei memorii ce își retează istoria”, a conchis părintele Constantin Necula.

Au fost alături de echipa TRIBUNEI conducătorii unor instituții, precum dr. Alexiu Tatu, directorul Arhivelor Naționale - Sibiu, Christine Manta Klemens, vicepreședinte al Consiliului Județean Sibiu, Hans E. Tischler, consulul RF Germania la Sibiu, Livia Ilie, prorectorul ULBS, Vasile Spinean, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Sibiu, Nicu Florescu, șeful Administrației Fiscale Sibiu, Liviu Necșulescu, patronul SC Jidvei SRL, ing. Ovidiu Teșa, din partea Direcției Silvice Sibiu, prof. Rodica Vlădescu, criticul de artă Olimpia Tudoran Ciungan, profesorul și sculptorul Luc Cândea de la Liceul de Artă, Magda Horhat, administrator Fabrica de Lactate Seviș, ing. Nicolae Roșu, patron Tehnoron Sibiu, notarul Gina Visea, Beatrice Ungar, redactor-șef al săptămânalului german “Hermannstädter Zeitung”, prof. univ. dr. Ioana Crețu, numeroși cititori și prieteni ai cotidianului nostru.

Au sprijinit acest proiect...

Expoziţia din curtea interioară a Primăriei municipiului Sibiu cuprinde informaţii şi fotografii din volumul “Case cu suflet la un Centenar de unitate”, un volum editat de părintele conf. univ. dr. Constantin Necula şi de Sorana Maier, redactor al cotidianului TRIBUNA, avându-l ca referent ştiinţific pe pr. prof. acad. dr. Mircea Păcurariu, membru al Academiei. Echipa care a contribuit la realizarea volumului a fost completată de: Marian Bozdoc, consultant, Răzvan Negru, fotograf, prof. Marcela Brezae, corector, Liviu Catalan, tehnoredactor, şi Ioan Dejugan, căruia îi aparţin coperta şi ilustrarea capitolelor, datorită vederilor din colecţia personală.

Volumul editat în limba română a apărut la Editura Eikon şi adună peste 50 de personalităţi, printre care Alexandru Vaida Voievod, care şi-a petrecut ultimii ani de viaţă pe strada Moldovei nr. 26, Ilie Miron Cristea şi strada Mitropoliei nr. 35, Ioan Raţiu şi Bulevardul Victoriei nr. 12, Andrei Bârseanu şi strada Avrig nr. 14, Corneliu Diaconovici şi strada Mitropoliei nr. 16, Iosif Sterca-Şuluţiu şi strada Mitropoliei nr. 6, Gheorghe Lazăr şi strada Reconstrucţiei nr. 35, Zaharia Boiu şi strada Mitropoliei nr. 19, Daniil Popovici - Barcianu şi strada Tipografilor nr. 22, Andrei Şaguna şi strada Mitropoliei nr. 24, Iacob Bologa şi strada Nicolae Bălcescu nr. 5, Ioan Bechnitz şi strada Avram Iancu nr. 24, Wilhelm Krafft şi strada Avram Iancu nr. 10, George Coşbuc şi strada Justiţiei nr 12 şi Octavian Smigelschi şi strada Andrei Şaguna nr. 4.

De asemenea, cuprinde poveşti despre instituţii, precum TRIBUNA, Consiliul Dirigent, Telegraful Român şi Asociaţiunea ASTRA.

În deschiderea cărţii, autorii mărturisesc că au editat aceste imagini “căutând la Sufletul Cetăţii”. “Ne-am obişnuit, prea des, să credem că un oraş devine important prin străzi şi construcţii, prin investiţii şi parcuri, prin întreprinderi şi produs social. Uităm că oraşul este despre oameni, despre o anumită cultură a aspiraţiilor, despre vise - împlinite sau nu. Este, în fond, proiecţia în plan material a zeci de generaţii care l-au trăit, nu doar ca pe un spaţiu de locuit, ci ca pe un punct de tensiune spirituală şi continuitate culturală. Ceea ce vă propunem în lucrarea noastră este un astfel de excurs prin vocaţiile împlinite ale cetăţii Sibiului. Oameni cu noi, asemeni nouă şi totuşi altfel. Identificaţi cu vocaţiile lor în viaţă şi în moarte. Care au stat în casele unde stăm sau pe lângă care suntem trecători. Deseori nepăsători. Suntem legaţi de ei prin mii de fire nevăzute şi unii dintre urmaşii lor de trup sau de duh trec pe lângă noi. E în iconomia fiecărui loc din lumea aceasta de a naşte cu pecetea sa câte un om, ori mai mulţi. De a trăi cu el, spre veşnicie, oameni care marchează istoria. Vă propunem să-i revedem pe cetăţenii Sibiului, la o sută de ani de Unitate naţională, pe la casele lor, chei ale existenţei lor umane. Nu, nu veţi citi doar despre cei ai anului 1918, ci şi despre cei care au făcut posibili 100 de ani de Românie. Nu, nu veţi citi doar pagini despre naţionalismul culturii imediate, ci despre acel naţionalism luminat, luptător şi azi ignorat, care a făurit generaţii de rezistenţă prin Jertfă, spre răscumpărarea istoriei noastre ca Neam”, scriu aceştia.

Volumul este structurat pe mai multe capitole, printre care “Casele libertăţii”, “Casele Rezistenţei prin cuvânt”, “Casele culturii germane” şi “Casele poeziei, muzicii şi artelor”.

Volumul va fi tipărit şi în limbile engleză şi germană, la Editura Città di Vita, Firenze. Klaus Martin Untch a tradus paginile în limba germană, iar Maria Curtean pe cele în engleză.

Expoziția de fotografie și documente ”Sibiu. Case cu suflet la un Centenar de unitate” este primul astfel de eveniment care vine, în anul în care România sărbătorește Centenarul, să contureze, printr-o modalitate inedită, un tablou al contribuției Sibiului la realizarea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918, dar și al întregii vieți culturale, politice și administrative a Sibiului din vremurile de dinainte și de după Unire. În perioada următoare, vom publica periodic detalii legate de acest eveniment, care cuprinde mai multe activități.

Proiectul “Sibiu. Case cu suflet la un Centenar de unitate”, derulat de Casa de Presă şi Editură TRIBUNA, este cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu, prin Agenda Culturală 2018.

Sponsorii proiectului sunt Direcția Silvică Sibiu, Fabrica de Lactate Seviș, Polisano, Simpa, Buonavista Catering & Banqueting și SC Jidvei SRL.

FOTO: Răzvan NEGRU

 

 

 
[

  

 






comentarii
1 comentarii

Rusine voua ! nimic de nemti !? nimic "Hermannstadt" ???
cea mai mare rusine pentru Astrid ..... un fost coleg de clasa: schäm dich !!!
20.07.2018 18:45
Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
Licitatie publica

accentmedia