Tribuna
Sărbători creştine: Înălţarea Domnului
Gh. DOBRIN
3148 vizualizari
Sărbători creştine: Înălţarea Domnului

În fiecare an, la 40 de zile de la Învierea Domnului, Bi­serica Creştină prăznuieşte Înălţarea Domnului nostru Iisus Hristos, la ceruri. A­ceastă sărbătoare numită în popor Ispas este una din cele mai vechi sărbători creş­tine, fiind amintită în "Consti­tuţiile Apostolice" şi în lu­cra­rea "Despre Sărbătoa­rea Paştilor" a istoricului biseri­cesc Eusebiu de Cezareea.

După Învierea Sa din morţi, Domnul nostru Iisus Hristos a mai petrecut pe pământ vreme de patruzeci de zile cu ucenicii, răstimp în care li s-a arătat de mai multe ori, convingându-i de realitatea Învierii Sale şi dându-le ultimele sfaturi şi îndemnuri.

În acest timp, a mâncat împreună cu ei, a vorbit despre lucrurile veşnice ale Împărăţiei lui Dumnezeu. Pe Toma l-a întărit în credinţă, pe Petru l-a repus în apos­tolat.
De asemenea, le-a dat apostolilor puterea de a lega şi dezlega păcatele oame­nilor (Mt. 28, 19) şi i-a trimis la propovăduire în lume, ca să vestească Evanghelia Sa la toată făptura.
La împlinirea acestor zile, Mântuitorul îi va lua cu Sine pe apostolii şi ucenicii Săi, ducându-i pe Muntele Măs­linilor, aproape de Betavia, unde după ce i-a binecu­vântat, sub privirile lor, s-a înălţat la ceruri într-un nor de lumină.
Cartea "Faptele Aposto­lilor" adaugă faptul că pe când Iisus se înălţa la cer, doi bărbaţi în haine stră­luci­toare au stat lângă apostoli şi le-au zis: "Bărbaţi gali­leeni, de ce staţi şi priviţi la cer? Acest Iisus care s-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la Cer".
Prin Înălţarea Sa, Iisus se înfăţişează înaintea Tatălui în plinătatea persoanei Sale, adică împreună cu firea Sa dumnezeiască, El suie în sânul Treimii şi firea noas­tră omenească pe care şi-a asu­mat-o la întrupare, însă restaurată, glorificată şi înnoită. Astfel, El ridică firea umană la o demnitate şi cins­te nemaiîntâlnite. A­ceas­tă înălţare a umanului a fost posibilă pentru că Hristos Cel Înălţat întru sla­vă nu a lepădat firea umană, ci şi-a asumat-o în totalitate, a îndumnezeit-o şi a con­dus-o în centrul vieţii Sfintei Trei­mi.
Odată cu Înălţarea la ceruri a Domnului nostru Iisus Hristos se încheie lucrarea Sa pământească pentru mân­tuirea neamului ome­nesc şi asistăm la întoar­cerea Sa la "slava pe care a avut-o de la început la Tatăl".
Înălţarea Domnului la ceruri nu este o mutare spa­ţială şi nici o despărţire, cum am fi tentaţi să credem, ci doar o ieşire din realitatea văzută a simţurilor şi trecerea Sa în ralitatea nevăzută a strălucirii Sale, într-o lume paralelă, despre care vor­besc mai nou oamenii de ştiinţă.
Prin această aşezare a Sa de-a dreapta Tatălui, Iisus este de acum Mijlocitorul mântuirii noastre înaintea Tatălui ceresc. Deci, El nu ne-a  părăsit prin Înălţarea la cer, ci este în mijlocul nostru, în inima, în viaţa noastră, inter­venind la Tatăl pentru ce­rerile şi necazurile noastre.
De acest lucru i-a asigurat pe apostolii şi ucenicii Săi, iar prin ei, pe noi toţi, "cu voi sunt până la sfârşitul vea­curilor" (Mt. 28, 20).

 





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

casino

CibinFEST

Profesional PN

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia