logo
Sărbătoarea Sfântului Ioan, ziua în care peste 42.000 de sibieni îşi serbează numele. Tradiţia Udatului Ionilor la Tălmăcel- VIDEO
Sărbătoarea Sfântului Ioan, ziua în care peste 42.000 de sibieni îşi serbează numele. Tradiţia Udatului Ionilor la Tălmăcel- VIDEO
În 7 ianuarie, de ziua Sfântului Ioan, peste 42.000 de locuitori ai judeţului Sibiu, care poartă numele de Ioan, Ioana sau derivate ale acestora, şi-au sărbătorit numele. La Tălmăcel, Ionii au fost botezaţi, aşa cum este tradiţia veche de un secol, în pârâul din centrul satului.

Sfântul Ioan Botezătorul a fost fiul Elisabetei şi al preotului Zaharia, născut în cetatea Orini. Ioan este nume iudaic. „Iohanan” este prescurtatea de la „Iehohanan” şi înseamnă „Dumnezeu s-a milos­tivit”. Biserica Ortodoxă a închinat Sfântului Ioan şase sărbători pe an: zămislirea lui pe 23 septem­brie, naşterea pe 24 iunie, soborul pe 7 ianuarie, tăierea capului pe 29 august, prima şi a doua aflare a capului pe 24 februarie şi a treia aflare a capului pe 25 mai.  
Tot duminică, la Tălmăcel a avut loc una dintre cele mai vechi şi mai frumoase tradiţii ale zonei: Udatul Ionilor.
Aşa cum este datina, tinerii din cete i-au "botezat" pe cei care poartă numele Sf. Ioan în pârâul din centrul satului. Și dacă anul trecut, botezul s-a făcut pe o vreme geroasă, de -12 grade Celsius, anul acesta au avut parte de temperaturi de primăvară. Junii și junesele și-au dat întâlnire încă de dimineață la casa gazdelor, pentru a pregăti curțile, carul alegoric și tinerii boi. Anul acesta, au fost împodobiţi şapte cai. În jurul prânzului, au plecat cu toţii către pârâul din sat, unde aproximativ 2.000 de curioşi aşteptau "botezul" Ionilor. Până în centrul localităţii, ei au cântat şi au strigat, vestind sărbătoarea. La pârâu, au fost scăldaţi primii Nicolae Petru Basarabă, preotul satului, apoi viceprimarul, localnicii şi oaspeţii sărbătorii.
La eveniment au participat şi oficialităţi, printre care Horaţiu Marin, subprefectul Sibiului, Marcel Luca, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu, şi Bogdan Trif, preşedintele PSD Sibiu, primari ai comunelor învecinate şi consilieri locali.
După botezul de la pârâu, participanţii au fost invitaţi în faţa Bisericii, unde au jucat dansuri tradiţionale. La finalul manifestării, primarul Nicolae Petru Basarabă a mulţumit tuturor pentru implicare şi prezenţă.
Ionii se udă la Tălmăcel de mult timp. De când anume, nu mai ştie nimeni cu exactitate. Sunt oameni care povestesc că obiceiul ar fi strâns legat de Marea Unire de la 1918, alţii spun că ar fi legat de construirea bisericii din sat, în secolul al XVIII-lea. După ce s-a construit biserica din sat, s-au adus şi clopotele de la Viena, iar garda cu călăraşi s-a dus să le aducă. Se pare că au intrat în sat de Sf. Ioan, şi de atunci a rămas tradiţia
O altă legendă spune că alţi locuitori ai satului care au fost plecaţi la Marea Unire de la Alba Iulia s-au întors acasă de Sf. Ioan şi din bucuria Unirii s-a născut acest obicei.

 

 

 

FOTO: Daniel BĂLŢAT

FOTO: TICĂ DOGARIU

 

 

Urmează Burduhoşii
Luni, o altă tradiţie se ţine în judeţ, fiind vorba despre Ziua Nebunilor, la Cârţa, în 8 ianuarie.
Este ziua în care tinerii se împart în două cete, în burduhoşi şi în urşi şi mâzgălesc oamenii cu untură şi funingine pentru a alunga spiritele rele.
"Burduhoşii simbolizează spiritele rele şi încearcă să ţină oamenii departe de spiritele bune întruchipate de urşi. Urşii şi burduhoşii pornesc pe uliţele satului, însoţiţi de muzicanţi. În fruntea alaiului merg burduhoşii, iar apoi vin urşii. În drumul lor ei îi mâzgălesc pe cei care le ies în cale. Oamenii sunt consideraţi acum a fi curaţi şi se alătură alaiului. Ziua Nebunilor se încheie la lăsatul întunericului cu un foc mare aprins în curtea gazdei cetei unde urşii îşi ard costumele pentru a arde răul", potrivit sibiu-turism.ro.

 

 

Andra MARINESCU
Sorana MAIER
Dan FRÎNCU

 

 






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

Garanta

TDC

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Licitatie publica

accentmedia