Speciile şi habitatele de interes comunitar şi naţional din Munţii Făgăraş au devenit subiectele unui proiect care vizează menţinerea sau chiar îmbunătăţirea statutului de conservare a acestora. Acest scop este urmărit de Asociaţia "Munţii Făgăraş", care a semnat în luna iulie un contract de finanţare pentru implementarea programului "Managementul Integrat al siturilor Natura 2000 Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraş".
Cel mai întins sit de impor­tanţă comunitară din ţară, după Delta Dunării, îl for­mea­ză Munţii Făgăraş. De aceea, atenţia îndreptată către această formă de relief este ridicată, urmărindu-se, prin pro­iectul "Managementul Integrat al siturilor Natura 2000 Munţii Făgăraş şi Pie­montul Făgăraş", elaborarea unui plan de management in­tegrat celor două situri Natura 2000, care să con­serve cele 27 de habitate na­turale de interes comunitar, dintre care amintim fâneţele montane, tufărişurile cu jnea­păn şi bujor de munte şi pădurile de molid cu afin, dar şi cele 33 de specii de plante şi animale. Astfel, printre aceste vieţuitoare se numără lupul, râsul, ursul şi vidra, iar printre cele 25 de specii de păsări se află barza neagră, acvila ţipătoare mică, huhu­rezul mare, precum şi ciocă­nitoarea cu spatele alb.

Microhidrocentralele ameninţă mediul

Reţeaua Natura 2000 repre­zintă, în primul rând, un areal de zone naturale şi seminaturale, în care se urmă­reşte ocrotirea celor mai im­portante habitate şi specii de plante şi animale din Uniunea Europeană. Pentru că siturile Natura 2000 Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgăraş se con­frun­tă cu o serie de probleme ma­jore, care pot duce la dispariţia anumitor specii de plante şi animale ce stârnesc interesul comunităţii, proiectul vine să sprijine acţiunea de a păstra aceste elemente care fac, în fond, parte din mediul înconju­rător. Ameninţările de ordin antropic, cum sunt, de exem­plu, microhidrocentralele, ce conduc către debite foarte reduse ale râurilor şi la con­diţii improprii supravieţuirii organismelor specifice eco­siste­melor acvatice, care pot anihila anumite specii de peşti, care pot altera funcţiile de autoepurare a apelor sau, chiar, care pot scădea nu­mărul de turişti din zonă, se do­resc a fi anulate prin inter­mediul programului ce con­stă în reamenajarea teritoriu­lui.
În ceea ce priveşte întinde­rea celor două situri, acestea cuprind patru judeţe, res­pectiv Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş. De asemenea, Golul alpin Moldoveanu-Capra, Golul alpin Valea Rea Zârna, Valea Bâlii, precum şi Golul alpin al Munţilor Făgăraş cuprins între Suru şi Po­dragu sunt câteva dintre cele 18 arii naturale de interes comu­nitar, protejate de asociaţie, care are în vedere o suprafaţă de 243.627 ha.
"Managementul Integrat al siturilor Natura 2000 Munţii Făgăraş şi Piemontul Făgă­raş" este un proiect cofi­nanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională şi finanţat în cadrul Axei prio­ritare 4 a Programului Ope­raţional Sectorial de Mediu - Sector protecţia naturii şi are valoarea totală de 17.317.453 lei. 36 de luni este durata de imple­men­tare, timp în care, pe lângă elaborarea pla­nului de management inte­grat al celor două situri Natura 2000, Asociaţia "Munţii Făgăraş", împreună cu Ocolul Silvic Răşinari şi Ocolul Silvic Izvorul Florii, urmăreşte şi demararea unei campanii de informare a comunităţilor locale şi a altor factori, prin realizarea unor materiale documentare, seminarii, grupuri de lucru şi activităţi de conştientizare pentru elevi. În cifre, această acţiune s-ar caracteriza astfel: 15 întâlniri pe grupuri de lucru cu cei interesaţi, patru seminarii pentru comuni­tăţile locale şi o conferinţă, opt dezbateri publice, patru ediţii ale Ca­ravanei Naturii în 57 de şcoli, 300 de elevi ce vor merge în excursii, cinci spoturi docu­mentare şi 27 de panouri de informare am­plasate în uni­tă­ţile admi­nistrativ-teritoriale din situri.

Brand european

În Munţii Făgăraş sunt pro­tejate foarte multe animale. Ursul, râsul, lupul, vidra, lilia­cul comun şi liliacul mic cu potcoavă, izvoraşul cu burtă galbenă, tritonul comun şi tritonul carpatic, zglăvoaca, mrena, petrocul, croitorul mare al stejarului, pe care Europa l-a pierdut din cauza tăierii masive a stejarului bătrân, croitorul fagului, ră­daşca, fluturele, croitorul cenuşiu, gândacul sihastru sunt animale care în munţii noştri şi-au găsit un loc de viaţă prielnic.
Clopoţeii, care la noi se găsesc peste tot şi îi tăiem cu coasa, iar în Europa au dispărut, iarba dracului, care la noi e o simplă buruiană, iar la ei e foarte căutată, şi muşchiul sunt plantele pe care europenii ne cer să le protejăm de contactul cu civilizaţia.