Primul mare cartier sibian intră în reabilitare. Interviu cu primarul Klaus Iohannis

Străzile, aleile, parcările, locurile de joacă, spaţiile verzi şi chiar iluminatul public vor fi complet modernizate anul acesta în Vasile Aaron, primul cartier sibian care va beneficia de o reabilitare amplă, explică, într–un interviu pentru Tribuna, primarul Sibiului, Klaus Iohannis.
Cel puţin alte 20 de străzi neasfaltate vor intra anul acesta în modernizare din tranşa pe 2012 de la BERD. Competiţia pe piaţa construcţiilor face ca preţul la licitaţii să fie bun, iar numărul de străzi reabilitate să fie mai mare decât cel estimat.
Licitaţiile pentru lucrările care se vor face în Oraşul de Jos din fondurile europene sunt întârziate din cauza birocraţiei şi probabil se vor derula doar în primăvară, deşi intenţia iniţială era de a fi gata încă din toamnă, spune Klaus Iohannis.
Citiţi în interviu şi despre terenurile gratuite din Cartierul Tineretului, pentru care acum se depun dosarele, şi care se vor împărţi efectiv tinerilor în primăvara aceasta. În 2012, infrastructura din noul cartier va fi finalizată şi, în plus, şi pentru transportul în comun există planuri deja stabilite – autobuzele vor ajunge până în capătul cartierului.
Un nou cartier prevăzut în PUG, Câmpşor, se prefigurează, iar cu paşi înceţi începe şi viabilizarea lui – întâi trecerea peste calea ferată de lângă baza pompierilor şi traversarea liniilor de electricitate.
Construcţia propriu–zisă a noii autobaze Tursib din Zona Industrială Vest va începe cu certitudine anul acesta, spune primarul Klaus Iohannis, iar actualul teren din Calea Dumbrăvii se va vinde şi pe el vor apărea locuinţe, construcţii noi sau poate chiar o zonă comercială.
În ceea ce priveşte Aeroportul Internaţional Sibiu, primarul este de părere că momentan nu este oportună transformarea sa în societate comercială.


Reabilitarea completă, pe rând, a cartierelor de blocuri, începând de anul acesta, aţi anunţat-o încă din 2011, iar în lista de investiţii pe anul în curs figurează şi modernizarea cartierului Vasile Aaron. Este acesta primul cartier care va beneficia de o astfel de refacere?

Klaus Iohannis: Da. Studiul pentru cartierul Vasile Aaron nu este finalizat, dar pot să vă confirm că Vasile Aaron este primul cartier pe care îl avem în vedere pentru o reabilitare profundă şi amplă. Pentru a putea începe în anul în curs am prevăzut în buget expres o sumă pentru aceste lucrări. Vor fi foarte multe tipuri de lucrări, se vor reface toate străzile, aleile, zonele verzi, locurile de joacă, se vor amenaja şi reamenaja parcările şi aşa mai departe, inclusiv iluminatul public va fi îmbunătăţit. Cred că după această etapă de modernizare a cartierelor de blocuri, ele vor arăta mult mai bine şi vor funcţiona mult mai bine.

Urmează ca, în anii viitori, şi alte cartiere să fie modernizate, pe acelaşi principiu?

K.I.: Acum avem primul mare cartier sibian care va intra într-o astfel de reabilitare. După ce vom trage primele concluzii, probabil că vom şti ce trebuie făcut altfel, sau mai bine, sau mai mult, sau mai puţin, şi vom trece la următoarele cartiere.

"Vom avea pe proiectul BERD cel puţin 20 de străzi ce vor fi reabilitate"

În 2011 au avut loc multe lucrări de modernizare a străzilor din pachetele BERD. Sunteţi mulţumit de modul în care au decurs?

K.I.: Anul trecut am avut cea mai amplă acţiune de modernizare a străzilor din ultimii ani. S-a lucrat bine, dar a fost o problemă de organizare a lucrărilor din cauză că şi societatea de gaz doreşte să înlocuiască reţelele pe un număr foarte mare de străzi, sunt câteva sute de străzi şi atunci unele lucrări nu au fost finalizate sută la sută. Mai exact, strada s-a oprit la primul strat de asfalt urmând să aşteptăm finalizarea lucrărilor la gaz şi să turnăm ultimul strat de asfalt, stratul de uzură, după terminarea lucrărilor de gaz. Dar aceste lucruri sunt sub control şi vom avea grijă să se coreleze lucrările, să nu mai avem situaţii cum au apărut în 2010, de exemplu.

Din cele aproximativ 3 milioane de euro luate anul trecut din creditul BERD se modernizează aproximativ 20 de străzi şi podul de pe strada Neculce. Tranşa de anul acesta are aceeaşi valoare, dar nu mai cuprinde şi construcţia unui pod. În aceste condiţii vor fi mai multe străzi de pământ care intră în modernizare în 2012? Puteţi face o estimare?

K.I.: Da. Vom avea pe proiectul BERD cel puţin 20 de străzi ce vor fi reabilitate. Nu este foarte uşor de estimat, fiindcă noi scoatem la licitaţie pachete relativ mici şi trebuie să aşteptăm rezultatul licitaţiei pentru a scoate următorul pachet, ca să ne încadrăm exact în suma aprobată pentru anul în curs. Dar vom avea mai degrabă mai multe străzi decât am planificat decât mai puţine. În ansamblu, lucrurile merg foarte bine, concurenţa pe piaţa constructorilor de drumuri este foarte puternică şi atunci apare un beneficiu foarte mare pentru sibieni: preţurile la licitaţii scad şi din aceiaşi bani se pot realiza mai multe lucrări decât au fost planificate iniţial.

Cum avansează şantierul la noul pod peste Cibin?

K.I.: Podul Neculce este în grafic şi se va finaliza undeva în primăvară.

Apare în intenţia municipalităţii şi o altă investiţie aceea de viabilizare a zonei Câmpşor. Există şansa de a dezvolta aici un nou cartier, în condiţiile în care Planul de Urbanism General prevede această posibilitate?

K.I.: Zona Câmpşor este prevăzută ca zonă de dezvoltare a Sibiului, însă nu are nici posibilităţi de acces rezonabile şi nici utilităţi şi atunci vrem să începem viabilizarea, dar deocamdată în paşi foarte mici, fiindcă avem alte zone în care vrem să investim, cum este reabilitarea cartierului Vasile Aaron. Vom securiza cel puţin trecerea la nivel cu calea ferată din dreptul bazei pompierilor, şi dacă este posibil vom realiza o primă trecere a liniilor electrice în partea Câmpşor. Aici lucrurile vor fi foarte complicate şi foarte scumpe şi până nu avem garanţia că acolo există nişte intenţii de dezvoltare imobiliară amplă nu vom cheltui bani mulţi în zona aceea.

Aţi primit semnale că ar exista intenţii ale unor firme sau persoane de a (se) dezvolta (în) zona respectivă?

K.I.: Nu cunosc pentru anul în curs niciun alt proiect mare de dezvoltare imobiliară.

"Cartierul Tineretului a fost un efort imens"

Există şansa ca în viitor să apară un nou cartier pe modelul celui din Tineretului?

K.I.: Avem un număr mare de loturi care vor fi distribuite solicitanţilor în această primăvară şi consider că acel cartier nu este finalizat până nu sunt construite majoritatea caselor prevăzute şi finalizată infrastructura comunală. Cartierul Tineretului a fost un efort imens pentru municipalitate şi cred că cel puţin în viitorul apropiat nu ne putem permite un alt cartier de acest tip.

Va fi încheiată viabilizarea, anul acesta, inclusiv acele poduri care trebuie construite?
 
K.I.: Vor fi, în principiu, finalizate infrastructura rutieră, iluminatul public şi toate reţelele. Probabil gazul nu va reuşi să încheie lucrările chiar pe toate străzile şi branşamentele, dar astea se finalizează pe parcurs. Cred că este un cartier care va funcţiona foarte bine; noi avem deja planuri concrete şi pentru transportul în comun, autobuzul va circula până în capătul cartierului.

Sibiul are semnate deja o parte din contractele din fonduri europene pentru modernizarea Oraşului de Jos; în ce stadiu sunt licitaţiile?

K.I.: Noi am dorit să facem licitaţiile încă din toamna lui 2011, dar din cauza lentorii de rezolvare a procedurilor birocratice, în special de către ADR Centru, vom face licitaţiile abia în primăvară. Nu este o decalare periculoasă, deocamdată, dar lucrurile se mişcă foarte greoi, sunt, după părerea mea, mult prea multe faze de hârtie care trebuie parcurse, mult prea multe aprobări, mult prea mulţi specialişti care verifică de nenumărate ori documentaţiile şi cred că, prin această abordare, vom fi în imposibilitatea atragerii banilor europeni de care am putea dispune. Noi, Sibiul, vom atrage fondurile prevăzute, dar în ansamblu cred că această birocraţie excesivă creată de noi, nu de alţii, va duce la neconsumarea resurselor la care în mod normal am avea acces.

Deputatul FDGR, Ovidiu Ganţ, spunea că a propus la Bucureşti ca TVA-ul să fie eligibil în cadrul proiectelor din fonduri europene. S-a întâmplat ceva cu această propunere?

K.I.: Există o prevedere nouă în domeniul fondurilor europene care prevede că şi TVA-ul este eligibil şi poate fi plătit tot din aceste fonduri, însă lucrurile nu sunt încă foarte clare fiindcă, în afară de faptul că se stabileşte că va fi aşa, trebuie adoptate un număr mare de norme de aplicare şi încă nu ştim cum se va transpune în practică. Dar în esenţă este un lucru foarte bun.

Un alt mare proiect al Sibiului din fonduri europene este construcţia Viaductului Calea Şurii Mici. Veţi ajunge, anul acesta, în faza în care veţi putea începe efectiv lucrările, sau este puţin probabil?

K.I.: Nu ştiu dacă vom începe lucrările propriu-zise, sper să finalizăm fazele de hârtie şi toate aprobările, inclusiv semnarea contractului cu ADR Centru şi cu Ministerul Dezvoltării. Lucrurile sunt foarte complicate, acolo în zonă, fiindcă nu s-a clarificat din capul locului ce se întâmplă în cazul în care se foloseşte ceva din zona de securitate a căilor ferate. Viaductul are pilonii între liniile de cale ferată, în zona de siguranţă, au apărut neconcordanţe între rigorile solicitărilor pe fonduri europene şi normativele româneşti pentru căile ferate. Acest aspect a fost clarificat şi noi în continuare vom depune documentaţiile.

Şi proiectul pentru reabilitarea din fonduri europene a străzii Cuptorului?

K.I.: Este aproape finalizat ca şi concept, se lucrează la proiectul tehnic. Acolo nu cred că vor fi probleme deosebite.

"Pe terenul actualei baze Tursib vor apărea construcţii noi, locuinţe noi, poate o zonă comercială nouă"

Tursib-ul îşi va muta anul acesta sediul din actuala bază de pe Calea Dumbrăvii, în Zona Industrială Vest?

K.I.: Cu certitudine va începe realizarea noii baze Tursib în Zona Industrială Vest, perimetrul este stabilit, primele planuri au fost întocmite, se ştie ce se vrea colo, iar discuţiile cu BERD au avansat bine. Eu plec de la ideea că vom finaliza, undeva în primăvară, discuţiile cu BERD-ul în aşa fel încât să existe un împrumut în condiţii bune pentru Tursib şi cu banii din împrumut se va finaliza noua autobază. Nu cred că va fi gata anul acesta, dar cu certitudine se va începe construcţia propriu-zisă.

Veţi vinde terenul actualei baze?

K.I.: Terenul actualei autobaze este în proprietatea Tursib-ului şi Tursib-ul evident că doreşte să obţină bani din dezafectarea acestei baze. Încă nu este clar cum se va vinde sau cum se va valorifica terenul de la vechea bază, dar cu certitudine acolo vor apărea obiective civile, construcţii noi, locuinţe noi, poate o zonă comercială nouă.

În ceea ce priveşte planurile pentru transformarea Păltinişului într-o mare staţiune, anul acesta veţi ajunge în punctul în care veţi finaliza studiile tehnice?

K.I.: Este posibil să le finalizăm, dar la fel de bine este posibil să nu le finalizăm. Este nevoie de o abordare foarte complicată prevăzută în noua legislaţie în materie. Este nevoie de un plan de amenajare a teritoriului care cuprinde arii din mai multe administraţii locale. Din cunoştinţa noastră s-au realizat doar două planuri de acest fel în România, ambele cu foarte multe complicaţii şi niciunul de autoritate locală, ci de către minister. Vom vedea, dar lucrurile nu sunt simple din punct de vedere legislativ şi birocratic.

Cât vor avansa discuţiile în privinţa construcţiei noului teatru şi centru cultural din acea zonă?

K.I.: Vom avansa cu discuţiile, însă acesta nu este un proiect care trebuie împins foarte repede înainte fiindcă lucrurile trebuie foarte bine clarificate înainte să se treacă la realizarea unei documentaţii concrete. Trebuie să vedem exact de ce spaţiu dispunem, ce dorim exact să avem acolo şi vor fi încă multe runde de discuţii, inclusiv publice, în pregătirea acestui concept. Dar, da, în anul 2012 vreau să avasăm până în punctul în care vom şti exact ce va fi acolo în cazul în care se realizează noua construcţie.

"Sibiul riscă să piardă din importanţă prin reorganizare"

Aţi mai discutat ideea transformării Aeroportului Sibiu în societate comercială?

K.I.: Noi discutăm des, cu domnul preşedinte Bottesch (n.r. Martin Bottesch, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu) despre Aeroport, dar considerăm că în această etapă nu ar fi neapărat oportună transformarea într-o societate comercială. Atâta vreme cât este o regie autonomă, activitatea poate fi subvenţionată într-o oarecare măsură şi, după cum s-a văzut, intrăm, vrem nu vrem, într-o competiţie puternică cu alte aeroporturi şi un aspect important sunt preţurile pe care le practică.
Consiliul Judeţean a hotărât să subvenţioneze, nu puternic, dar totuşi să subvenţioneze activitatea curentă a Aeroportului, tocmai pentru a rămâne într-o zonă competitivă faţă de alte aeroporturi. Dacă s-ar transforma într-o societate comercială, acest lucru nu ar mai fi posibil. Deocamdată considerăm că nu se va face o transformare în viitorul apropiat.

Credeţi că vor apărea anul acesta şi rezultate pentru această subvenţionare, mai mulţi operatori, mai multe destinaţii?

K.I.: Este posibil, cel puţin asta se doreşte, scopul scăderii preţurilor este acela de a atrage mai mulţi operatori, mai multe curse.

Se reia frecvent tema reorganizării administrative a ţării. Credeţi că se va realiza până la alegeri?

K.I.: După părerea mea nu ar fi oportun, dar asta nu înseamnă că nu se va realiza. Văd că în ultima perioadă iar se marşează pe această idee, nu pot să exclud o astfel de reorganizare.

Ar fi în dezavantajul Sibiului?

K.I.: Pentru Sibiu nu prea există soluţii avantajoase. În oricare din proiecte, Sibiul nu va fi capitală de judeţ şi atunci, pierzând acest statut, Sibiul riscă să piardă din importanţă, de aceea nu suntem adepţii acestei reorganizări..