logo
Pr. Constantin Necula despre Intelectualii Unirii: ”Astfel de oameni au făcut țara mare. Noi avem o Românie pe pământ, una în pământ, care este legată de România din Cer”
Sorana MAIER
2221 vizualizari
Pr. Constantin Necula despre Intelectualii Unirii: ”Astfel de oameni au făcut țara mare. Noi avem o Românie pe pământ, una în pământ, care este legată de România din Cer”
© Răzvan NEGRU

Suntem o singură națiune, dar vârfurile din când în când vin dintr-o sursă de naționalism luminat de care nu avem voie să ne rușinăm niciodată”, a spus pr. conf. univ. Constantin Necula, profesor al Facultății de Teologie Andrei Șaguna, în cadrul Simpozionului ”Unirea și Intelectualii”, organizat de Tribuna și unde a vorbit despre intelectualii care au marcat Unirea de la 1918, spunând că nu ne îndeamnă să comparăm oamenii de atunci cu cei de acum, ci să comparăm spiritul, capacitatea lor de a face cultură națională.

Să ştiţi că pe 2 decembrie va fi prima zi din următorul centenar. Va trebui să facem tot ce putem, fiecare acolo unde suntem rânduiţi de Dumnezeu, ca România să prindă 2118 cu fruntea sus. Nu vor mai şti de noi. Lucrurile pe care acum le vedem consemnate în virtual nu vor mai fi, dar dacă le vom consemna în virtuţile poporului român, vom fi şi noi pe mai departe. (...) Vă doresc nu doar un 1 Decembrie, ci toate sărbătorile naționale cu o inimă bună și când n-om mai, fi să vină din când din când la capătul nostru de viață câte unul care să rostească pre românește câte-o rugăciune de dezlegare de păcate. Iar dacă păcatul cel mai mare al serii acesteia ar fi naționalismul nostru, să știți că este un păcat care merită purtat înaintea lui Hristos. El însuși nu-i născut la Focșani, ci la Bethleem”; a mai spus părintele Necula.

El a evocat personalitatea Mitropolitului Andrei Șaguna, despre care a spus că nu a făcut Telegraful Român pentru a se da mare, la fel cum nici Patriarhul nu a făcut Catedrala pentru a se da mare. Ci pentru că românii din Transilvania aveau nevoie de un mijloc prin care mesajele să ajungă la ei. A vorbit despre personalitatea lui Iosif Hodoșiu, primul român din Transilvania care a susținut un discurs în Academia Română, despre Ioan Piuariu-Molnar, medicul și intelectualul român care s-a pus la dispoziția săracilor și despre care puțini mai știu că a editat Supplex Libellus Valachorum.

Părintele Necula a redat momente importante din acțiunile a trei intelectuali sibieni implicați direct în actul Unirii. A vorbit despre Silviu Dragomir, despre Nicolae Bălan, care s-a ridicat la Iași transmițând un mesaj impresionant: ”Frați români, Mihai Viteazu a ajuns la Alba-Iulia! Când îl urmează Armata Română?” și despre Ioan Broșu, care a fost primul care a strigat în 1 Decembrie 1918: ”Trăiască România Mare!”

Părintele Necula a reușit, într-o expunere de câteva minute, să învie pagini impresionante din istoria românilor de la 1918, dar și din cea care a pregătit momentul Marii Uniri.

Simpozionul Unirea și intelectualii a fost organizat de Casa de Presă și Editură Tribuna și cofinanțat de Primăria Municipiului Sibiu prin agenda culturală 2018.

Desfășurat în prezența primarului Sibiului, Astrid Fodor, evenimentul  i-a avut invitați pe pr. conf. univ. dr. Constantin Valer NECULA, profesor al Facultății de Teologie ”Andrei Șaguna” Sibiu, dr. Mircea-Gheorghe ABRUDAN, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie George Barițiu, Academia Română, dr. Alexiu Tatu, directorul Serviciului Județean Sibiu al Arhivelor Naționale și dr. Silviu Borș, directorul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.

Au fost alături președintele Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, și numeroși invitați.

Redăm mai jos o parte din ideile susținute de preotul Constantin Necula în cadrul simpozionului.

 

  • Nu vă îndemn să comparați oamenii, vă îndemn să comparați doar spiritul

 

”Astfel de oameni au făcut țara mare. Noi avem o Românie pe pământ, una în Pământ, care este legată de România din Cer. Trebuie să recunosc cu umilință: în nicio clipă nu m-am simțit decât omul care păzește un tezaur de preț, al pedagogiei sibiene, care a dat țării valori mai înalte decât multe din valorile astăzi ridicate la rang de virtuți.”

”România nu poate sta decât pe moaște, pe ciolane și la ciolane stau alții”.

”Oamenii aceștia și alături de ei mulți alții au creat nu un val de simpatie, au creat cultura necesară construcției unei culturi naționale unitare.”

”Acesta era spiritul național la vremea aceea, nu vă îndemn să comparați oamenii, etapele, vă îndemn să comparați doar spiritul, capacitatea oamenilor de atunci de a face cultură națională, în condiții de arest cultural preventiv, cu o inteligență absolut remarcabilă. Nu se fereau să știe germană, nu se fereau să știe maghiară, italiană, toți erau foarte buni latiniști, o parte dintre ei știau greacă  și o foloseau ca atare, oameni de o construcție clasică, aia de Evul Mediu pe care o înjură astăzi cultura de maidan. De aceea a existat această trezire a națiunii române, pentru că națiunea română era clasic romană, clasic europeană. ”

”Pedagogia Sibiului a învins. Un patriotism care admite patriotismul celuilalt este un patriotism luminat. Un naționalism inclusiv în care încape orice altă națiune este un naționalism luminat. ”

 

  • Nu ne-am scuipat între noi, nu am făcut culturi opuse

 

”Nu ne-am scuipat între noi, nu am făcut culturi opuse, de fiecare dată am încercat să fim în pace (...) Îi mulțumesc lui Dumnezeu că sunt preot într-o comunitate în care și Johann și Ianoș și Ion se mulțumesc să trăiască cu bucurie taina aceasta a unității fără de sfârșit. ”

 

  • Un popor are nevoie de un patriotism echilibrat și un naționalism luminat

 

”Un popor pentru a putea să reziste național are nevoie de un patriotism echilibrat și un naționalism luminat. De aceea, din toată inima vă spun că seara aceasta nu este dedicată doar intelectualilor români pe care i-a avut Ardealul la Unire, ci și intelectualilor germani și maghiari, armeni chiar, care au încercat fiecare în felul lor să identifice criza în care România s-ar fi situat în raport cu Transilvania ca parte integrantă la 1918. (...) În ciuda faptului că, ca orice pui de ardelean vorbesc un pic de germană și un pic de maghiară, continui să îi iubesc enorm de mult pe cei care m-au învățat limba română.”

© Răzvan NEGRU

  • ”Nu suntem români în afara limbii române!”

 

”La Sibiu primul, cu un curs solid de limbă română, Dimitrie Eustatievici, care se mută din Șcheii Brașovului la Sibiu, punând, din punctul meu de vedere, începutul școlii de pedagogie și teologie, dar înaintea lui având alte câteva generații de buni vorbitori de limbă română și traducători. (...) Încăpățânarea de care este acuzată Biserica și astăzi de către mulți, face ca Biserica să nu filmeze doar capătul cozii evenimentelor, ci să rămână în mijlocul lor și să le pună în valoare. După acest Eustatievici, la Sibiu a adăstat Radu Tempea - al patrulea spre al cincilea, cum ar zice pedagogii - omul care a venit și el cu o gramatică, și poate că nu e rău să aducem aminte că Andrei Șaguna venind la Sibiu purta în tașca lui arhimandrit de scaun un curs de Gramatică a limbii române predat la Vârșeț, pe care am avut onoarea să îl public pentru prima dată. Nu sunt răutăcios când spun asta, dar aș vrea să atrag atenția că unitatea dintâi a poporului român a fost dată de cunoașterea cât mai atentă a limbii române. Nu suntem români în afara limbii române. Ce ascultăm astăzi, prescurtări și SMS-uri intelectuale, cultura aceasta de limbă română glagolitică, șchioapă și neatentă, ă-urile personajelor publice ne arată că, de fapt, ne-am pierdut românitatea. Că, în încercarea disperată de a părea occidentali, am uitat că Occidentul a început și în Ardeal, că suntem europeni cu mult înainte ca Europa să ne recunoască între granițele sale. ”

 

  • Cine mai știe că Ioan Piuariu-Molnar a fost editorul Supplex Libellus Valachorum nu doar cu banul, și cu scriptul?

 

”Primul manual de Retorică pe care îl are România este scris de Ioan Piuariu-Molnar, dar și primele versuri la adresa Mariei Terezia. I-a scris frumos, i-a scris fără să aducă onoruri, i-a scris cu bun simț, de aceea a și fost apreciat. Poate că nu este rău să spunem că și primul curs de medicină susținut public tot lui Ioan Piuariu-Molnar îi aparține, cel care dincolo de a fi oftalmolog, a fost și chirurg. (...) Și s-a făcut ditamai omul, cu atâtea doctorate, s-a făcut medicul săracilor din zona Sibiului și o spun făcând arc peste timp către Alexandru Vaida-Voevod. Lui îi aparține și mișcarea cea mai importantă pentru deschiderea aici a Institutului Teologic Pedagogic – memoriul lui a fost ascultat, acesta este adevărul – la Viena, oricât de mult s-au zbătut ceilalți, se dovedește o dată în plus că doar cine are școală poate vorbi cu cei care știu să învârtă cuvintele, iar facultatea de Teologie există în urma memoriului său.”

 

”Și mă onorează că până la urmă, în ciuda faptului că am devenit – cum spun unii... presa agățată în turn: tot mai toxic pentru comunitate - constat în timp că sunt totuși titularul celei mai vechi catedre de pedagogie de Limbă română din Ardeal. Este onorant și responsabil. De aceea îmi veți îngădui ca atunci când vorbesc despre intelectualii Unirii să spun de toată această geneză a conștiinței naționale: pe de o parte limba română, pe de altă parte drepturile românilor. Cine mai știe că Ioan Piuariu-Molnar a fost editorul Supplex Libellus Valachorum nu doar cu banul, și cu scriptul? Era inteligent și era crescut într-o școală care l-a onorat.”

 

  • Naționalismul nostru este născut la vremea iobăgiei noastre

 

”L-am întrebat pe Părintele Mircea Păcurariu, pe care aș vrea să îl pomenesc aici pentru că ne-a învățat carte bine (...) cine a fost primul membru al Academiei Române din Sibiu.”

”Iosif Hodoșiu este românul din Transilvania care a rostit primul discurs în Academia Română. Întâmpinat la granița Bucureștiului de președintele de atunci al Academiei, el răspunde în numele delegației Transilvănene, spunând că, de fapt, România s-a întors acasă. Sunt o grămadă de astfel de personalități. O parte dintre ei preoți, o parte dintre ei mireni, mulți dintre ei intelectuali de marcă, nici nu ai cum să îi înșiri pe toți. Sunt oameni care au făcut istorie, au dat Sibiului această extraordinară, impresionantă imagine occidentală în mijlocul unei țări de iobagi, până la urmă. În fond, naționalismul nostru este născut la vremea iobăgiei noastre. Cultura aceasta excepțională, a școlii vecine cu Primăria de pe Mitropoliei, vecină față în față cu Catedrala, ea însăși un simbol de cultură și unitate națională. Nu degeaba are Hramul Sfintei Treimi.”

 

© Răzvan NEGRU
 

  • Ar trebui să ne rugăm de Petru Șpan să mai învie

 

”Când aud de învățământ și de model educațional, mă gândesc dacă nu cumva ar trebui să ne rugăm de Petru Șpan să mai învie oțâră și să ne dea dreptul de editare a cărților sale de Pedagogie. Abecedarele lui sunt absolut remarcabile în continuare. Dincolo de faptul că este cel care spune primul Ana are mere și celelalte toate, este clar că știa pedagogie. Nu se juca, nu era format într-un curs  de două zile și o jumătate de oră într-un colț de academie nătângă, născută peste noapte, era vizibil că știa carte. Cum iar trebuie să subliniez că mi-e dor, mi-e foarte dor, de Ion Popescu, unul dintre marii pedagogi ai poporului acestuia, cel care scrie o psiho-pedagogie inegalabilă și care este autorul primei psiho-pedagogii comparate din Europa, chiar dacă nu vrem să recunoaștem, că ne smerim.”

 

  • Telegraful Român nu a apărut ca să se dea mare Andrei Șaguna, așa cum Catedrala nu a apărut ca să se dea mare Patriarhul

 

Telegraful Român nu a apărut ca să se dea mare Andrei Șaguna, așa cum Catedrala nu a apărut ca să se dea mare Patriarhul. Doar cei mici cred asta, cei cu adevărat egali în rugăciune cu Patriarhul știu de ce a făcut-o. Așa se știa și atunci : Șaguna nu pentru el a făcut Telegraful Român, ci pentru că avea nevoie real să comunice, asemeni unui telegraf, semnale foarte limpezi despre viitorul țării. Unul dintre redactorii, nu primul, dar unul dintre cei mai buni pe care i-a avut, a fost Nicolae Cristea. Dincolo de jurnalul său publicat de o minte răscolitoare în arhiva Sibiului, a rămas foarte important un studiu pe care îl publică la 1871. Despre simțieminte, e primul curs de filosofie morală pe care îl are România la îndemână. 21 de pagini, 21 de declarații de dragoste.”

”Strada Mitropoliei este din acest punct de vedere remarcabilă: avem, în același teritoriu, o Catedrală, o tipografie, un ziar cu totul special, o facultate de teologie și pedagogie și avem Banca Albina – cei cinci stâlpi ai autonomiei și ai independenței unui popor. Nu lipsea nimic, până și o șosea care ne lega de centru și nu ne ținea foarte departe de marginea de oraș, semn că și din acest punct de vedere avem de-a face cu o pedagogie socială. Nimic din acestea, din nefericire, nu sunt cercetate cu atenție în istoriografia ultimilor ani”

 

  • Cei trei Sibieni ai Unirii

 

”Sunt trei personalități ale Sibiului marcante pentru Unirea de la 1918: Silviu Dragomir, care avea să ajungă istoric și să scrie istoria dezrobirii religioase a românilor din Ardeal.

Al doilea este Nicolae Bălan, tânăr absolvent de Teologie, ajunge profesor la 1907, deschide Revista Teologică, devine lider al Revistei Teologice și al Telegrafului Român. Să știți că, printre altele, ar trebui să punem o placă comemorativă, el duce mesajul Armatei Române la Iași, că îi vrem pe români eliberați de Armata Română ca armată eliberatoare, nu ocupantă. El îi scrie lui Goldiș și îi cere binecuvântarea Consiliului Național de la Arad să prezinte la Iași situația Românilor din Ardeal (...) ajunge la Iași și transmite Primului Ministru, Mareșalului Prezan și Majestății Sale mesajul Transilvaniei într-un mod cu totul special. (...) la teatrul din Iași se ridică și spune: Frați români, Mihai Viteazu a ajuns la Alba-Iulia! Când îl urmează Armata Română? A fost mesajul cel mai limpede pe care un politician l-a dat în chemarea Armatei Române. Există și o scrisoare în care Bălan îi explică lui Goldiș cam care sunt punctele de trecut, inclusiv data de 1 Decembrie nu este întâmplător aleasă, are o semnificație și îi aparține lui Nicolae Bălan, care în 1921 ajunge Mitropolit al Ardealului și va fi una dintre figurile mari pe care cultura transilvană le va avea la îndemână. ”

 

  • Ioan Broșu, primul care a strigat: Trăiască România Mare!

 

”La un moment dat intră în combinație cu acești naționaliști cruzi – Silviu Dragomir și Nicolae Bălan și încep să scrie o gazetă, poliția începe să îi urmărească, Telegraful Român între timp aproape este suspendat, Revista Teologică este suspendată, ei continuau să scrie la revistă și sunt anchetați de către oamenii lui Vasile Mangra”.

 

”Nicolae Bălan nu a ajuns la Alba Iulia la 1 Decembrie, a plecat de la Iași, s-a dus până la Giurgiu ca să-i spună onorantului general Berthelot că țara este întreagă doar dacă Armata română va intra. Broșu în schimb ajunge (...)”.

 

”Profesor de religie al copiilor români care făceau şcoală în şcolile germane. (…) Acest Ioan Broşu, ca să se salveze de presiunea politicului, fuge la Arad şi cere să fie călugărit, îşi dă singur arest la domiciliu. (…) Broşu face un gest, trecut sub tăcere de istorici, dar care există consemnat, o spune Silviu Dragomir la înmormântarea lui. Broşu vede acolo, la un moment dat, că politicienii, ca toţi politicienii în anumite zone, se apucau şi negociau ei, mai spuneau „hai să facem şi asta, mai punem şi asta pe hârtie”, deşi Declaraţia fusese adoptată, ei mai modificau, mai puneau o virgulă, erau toţi oameni de Drept, ştiau ce fac, Broşu, probabil că, fiind o fire mai nervoasă, fiind şi poet, trebuia să se manifeste ca atare, iese pe o piatră în faţa Casinei române, şi despre el se spune că ar fi spus public Fraților, valul unității naționale nu mai poate. „Trăiască România Mare!”. Este primul care afirmă public, la Alba Iulia, la 1 Decembrie, „Trăiască România Mare!”.

 

 „Se urcă pe o piatră, se întoarce în sală şi le spune politicienilor: ‘no, acum semnaţi?’, afară strigau o sută de mii de oameni, pe care noi astăzi nu-i mai putem vedea, pentru că pe locul acela s-a construit catedrala încoronării primului rege al României. Pe vremea aceea construcția de catedrale nu jignea demnitatea poporului român. Probabil că acum am face o pompă de benzină sau un mall, dar atunci nu.”

 

”Broşu, ca să înţelegeţi că este verificată ascensiunea lui, este primul ambasador plenipotenţiar cu afaceri speciale la Paris, este omul care reia relaţiile politice prin ambasadă, cu Germania, este consul în Elveţia şi pune la punct, prima relaţie serioasă cu Berna şi este omul care redă României, relaţiile politice cu Belgradul. Ne-a luat aproape patru ani de zile să găsim tot firul acesta, pentru că arhiva Ministerului de Externe este în continuare ”externe”. Mai este un subiect pe care trebuie să vi-l spun, îl intuim, nu ştim până unde ne vor duce documentele, dar intuiţia şi documentele de până acum ne spun că acest Broşu, braşoveanul şcolit la Sibiu, intelectual al Sibiului, atestat de Sibiu, este cel care organizează transferul întregului tezaur polonez de la Varşovia la Tomis, pe când nimeni nu ne făcea hoţii Europei, având încredere că pe teritoriul României nu va dispărea nimic din tezaurul unui popor liber, cum era cel polonez. Îşi duce misiunea până la capăt, este omagiat de către polonezi, atât tot că în 1943, Slavă lui Dumnezeu, se stinge.”

© Răzvan NEGRU

 






comentarii
1 comentarii

Fumezi cumva iarbă sau este din cauza Black Label...?
Halal de tine "maestre "...
Justice
04.12.2018 16:24
Din aceeasi categorie
sevis

brukenthal

Targul de Craciun Selimbar

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
Licitatie publica

accentmedia