logo
FITS
Picătura de Carte.
Bucuria redescoperirii poeziei românești
Pr. Constantin NECULA
3369 vizualizari
Bucuria redescoperirii poeziei românești

Sunt unele cărți care-ți redau respirația. Inegalabilul șlefuitor în cobaltul poeziei (Cobalt e unul din volumele sale de la Casa de Editură Max Blecher, apărut în 2013), poetul și editorul de antologii Claudiu Komartin devine, pentru câteva zeci de zeci de clipe, cât durează citirea volumului ce vi-l propun drept picătură de carte, profesor de recuperare a limbii și literaturii române. Ne-a redat, prin selecție proprie, antologiile din Cele mai frumoase poezii (editate la Tracus Arte, în colaborare cu poetul sibian Radu Vancu), poeziile neuitatului Andrei Bodiu, ale lui Vasile Petre Fati ori volumul Euforia din timpul, greața de după (Fundația Triade, 2016) în care a con-semnat pe Virgil Mazilescu, Nora Iuga, Ion Monoran, Angela Marinescu, Iustin Panța, Octavian Soviany, Mariana Marin, Andrei Bodiu, Vasile Vlad și O. Nimigean. De data aceasta propune antologia Sârmă ghimpată. Când focurile se vor stinge printre ruine. Poeți ai generației războiului (Ed. Cartier, Chișinău, 2018,   255 pg.).

Mai întâi trebuie reținut exigentul Argument prin care Claudiu Komartin își prefațează „alegerile” de text. Un proiect recuperator avea nevoie de o introducere pertinentă într-o zonă aproape crepusculară azi. Scrie Komartin: „Poemele antalogate arată ce extraordinar potențial, dar și ce căutări aveau, ce prospețime revigorantă degajă și după trei sferturi de veac poezia aceasta, rămasă azi, în ciuda câtorva memorialiști, cercetători și istorici literari dedicați, sub dărâmături” (p. 9). Prefața pare ea însăși o antologie de miride poetice, un panopticum de recuperări peste care, cred, generațiile de astăzi avem obligația de a trece cu atenția unei limpeziri necesare. Sunt paginile care ne lipsesc de ani, un soi de verigă lipsă, fără de care e greu să înțelegem emisia poetică a celor care ne-au cultivat dragostea de poezie, fie ei poeții Cercului sibian, ori ai generației 80, ori ai generațiilor din urmă, ruptă oarecum de contextul terorii unui război, dar nu și de primejdia unei dictaturi, deloc a literelor.

Dar cine sunt locuitorii antologiei, căci despre un continent recuperat vorbim? În prima parte a volumului intitulat Sârmă ghimpată (după un titlu gândit chiar de ei...) sunt prezentați (fișă bibliografică și poezii alese, cum vor fi și cei din a doua parte a antologiei) Dimitrie Stelaru (1917-1971, pp. 53- 65), Constantin Tonegaru (1919- 1952, pp. 67- 80), Geo Dumitrescu (1920-2004, pp. 81- 97), Sergiu Filerot (1921- 1989, pp. 99-109), C.T. Liuton (1922-1948, pp. 111- 124), Mihail Crama (1923-1994, pp. 125- 135), Mircea Popovici (1923- 2014, pp.137- 149), Ion Caraion (1923- 1986, pp. 151- 165), Ben. Corlaciu (1924- 1981, pp. 167- 179) și Alexandru Lungu (1924- 2008, pp. 182- 194). A doua parte, Când focurile se vor stinge printre ruine, prezintă pe Mihnea Gheorghiu (1919-2011, pp. 197-201), Ioan Cutova (1919-1992, pp. 203-206), Margareta Dorian (1921- 2015, pp. 207- 212), Victor Torynopol (1922- 1985, pp. 213-215), George Dan (1916- 1972, pp. 217- 221), Iordan Chimet (1924- 2006, pp. 223- 227), Radu Teculescu (1924- 1953, pp. 229- 232), Ovidiu Râureanu (1919-1999, pp. 233- 237), Elena Diaconu (fără prea multe amănunte bibliografice, pp. 239- 244) și Marcel Gafton (1925- 1987, pp. 245- 248).

Personal, cred că, și pentru cunoscătorii de poezie românească, paginile acestea, multe dintre ele, sunt semne care recuperează lipsurile de pe răbojul cunoașterii, realcătuiesc modelul literar al rostirii românești. Veți citi fâșii din viața unor oameni asupra cărora s-a scris atât de puțin. Poate pe unii (Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion, Mihnea Gheorgiu) i-am surprins în ipostase poetice ori distincte - Mihnea Gheorghiu, de exemplu, scenarist la filme ca Tudor, Tănase Scatiu, Cantemir, Burebista. O primenire a textelor poetice uitate în ediții care azi nici măcar în fișe de bibliotecă nu s-au păstrat ori în reviste efemere (Albatros, Gândul nostru, Cadran, Tinerețea etc) pe care Claudiu Komartin le redă cititorului român cu acrivia unui bijutier destins. Care știe din preaplin ce face. Poate părea ciudat, dar sentimentul produs la citirea textelor este că abia așa scăpăm de comunismul cultural. Recuperând sclipirile anterioare lui, din care ni s-ar fi putut naște o altfel de literatură. Pentru frumusețea recuperării, îngăduiți, cititorului, un poem al lui Mihail Crama: Ne uităm la copiii noștri cuminți-/ o, cum seamănă cu noi ca două boabe de rouă,/ unii dintre ei vor muri în uzine, alții vor muri în războaie/ prelungindu-ne veacul ca un blestem.// Seara îngerii inventați și tăiați din carton/ le străjuie somnu-n odăi-/ Doamne, dă-le o strofă din cântecul Tău/ să simtă și ei că au copilărie//.

            Să mai adăugăm că fotografiile care țin în ele parte din taina cărții sunt ale lui Andrei Păcuraru, care pune în carte parte din cele 10.000 de ipostaze ale lumii în care trăim, pe care le-a colecționat în cei 15 ani de muncă. Un ochi între versuri și un altul pe ele ne-au dăruit bucuria unei lecturi minunate. Cartea recitirii poeziei românești a mai câștigat câteva pagini.






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

turboclima

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Covoare
Licitatie publica

accentmedia