Gorgandin  Domeniul Viticol Apold
logo
Apulum
Picătura de carte.
O carte semnal. Neutralitatea religioasă, jurisprudență, drepturile omului
Pr. Constantin NECULA
5188 vizualizari
O carte semnal. Neutralitatea religioasă, jurisprudență, drepturile omului

La Editura Universul Juridic din București a văzut lumina tiparului volumul Neutralitatea religioasă în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (2018, 340 pg.) a Părintelui Ionuț-Gabriel Corduneanu. Profesorul Corneliu-Liviu Popescu, de la Universitatea din București, consemnează în Cuvântul-înainte așezat în deschiderea volumului: „Prezenta lucrare- publicarea tezei de doctorat realizate și susținute sub conducerea mea- are o temă importantă și actuală. Problemele pe care le pune în prezent exercitarea libertății de religie, în contextul conflictelor armate internaționale și non- internaționale și al actelor teroriste justificate religios, duc în egală măsură la o concluzie evidentă privind actualitatea unei asemenea cercetări științifice juridice, din perspectiva Dreptului european al drepturilor omului, în concret al articolului 9 din Convenția europeană a drepturilor omului.” (pg 5). 
Introducerea (pp.7-42) cercetează necesitatea studierii conceptului de neutralitate religioasă în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, pornind de la analizarea diferitelor modele istorice ale relației dintre stat și religie în Europa, conceptul de neutralitate religioasă în structura de normă-standard privind respectarea drepturilor garantate de articolul 9 din Convenție, raportarea Curții la noțiunile de laicitate și separație. 
Partea I, Afirmarea neutralității religioase în jurisprudența Curții (pp. 43-265) propune, structurată în teme și secțiuni, analiza asupra surselor conceptului de neutralitate și apariția acestuia în jurisprudența Curții și natura juridică a neutralității religioase. Sunt urmărite utilizările conceptului de neutralitate religioasă de către statele membre ale Consiliului Europei, raportări ale unor organizații internaționale și a Statelor Unite la conceptul de neutralitate religioasă, raportarea Consiliului Europei la concept precum și neutralitatea religioasă ca principiu al dreptului Convenției Europene și obligație a statelor părți la Convenția europeană. 
Partea a II-a, Utilizarea în jurisprudența Curții a conceptului de neutralitate religioasă a statului (pp. 195-305), aduce în prim- planul cercetării neutralitatea religioasă ca garanție a libertății de religie și neutralitatea religioasă ca limită a libertății de religie. Astfel sunt analizate autonomia personală și a comunității religioase – corolar al obligației de neutralitate a statului, rolul neutralității în realizarea justului echilibru între autonomia comunităților religioase și drepturile și libertățile garantate de Convenția persoanelor din cadrul comunităților religioase, legea generală și neutră- limitarea indirectă a libertății de religie, limitarea manifestărilor libertății de religie în numele principiului neutralității. 
Concluziile și o largă Bibliografie (pp.315- 331) întregesc un excurs amplu de cultură și aplicabilitate a dreptului. Lucrarea este cu atât mai necesară în condițiile actuale, de confuzie și animozitate la subiectul neutralității religiei, constituind o lectură tonică pentru cercetarea din domeniu ca și pentru teologi și politologi, deopotrivă. Devine importantă și pentru a dovedi, deși oamenii cu adevărat specializați în jurisprudența analizată de autor nu cred că aveau vreo îndoială, flexibilitatea pozitivă a gândirii de drept în domeniu, experiența europeană fiind ancorată în tradiția îndelungată și cântărită a școlilor de drept care au extras jurisprudența specifică neutralității religioase din conceptul inițial specific dreptului internațional public (neutralitatea armată), gândirii liberale (neutralitate axiologică) și sistemelor de strictă separație între stat și religie care a fost pozitivat printr-un sens deschis în colaborarea state-viața religioasă și activat ca atare de Curtea Europeană. Cred că o astfel de lectură dovedește, o dată în plus, că libertățile religioase nu pot fi arestate în studiouri de televiziune ori de propaganda ideologică a unor activiști interesați de o doctrină a neutralității religioase negative, în defavoarea libertății persoanei și comunității în ce privește religia.





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

mcdonalds

Covoare

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Licitatie publica

accentmedia