logo
Ministrul Turismului promite 150 de kilometri de pârtii de schi în zona Bâlea
Dan FRÂNCU
3603 vizualizari
Ministrul Turismului promite 150 de kilometri de pârtii de schi în zona Bâlea
Ministrul Turismului, Mircea Titus Dobre, a venit, vineri, în zona turistică Bâlea – Cârţişoara. Aici a realizat o primă evaluare asupra planurilor de implementare a proiectului referitor la dezvoltarea domeniului schiabil în Masivul Făgăraş, nereușind, însă, să ofere un răspuns clar în privința termenului până la care vom putea schia pe pârtii cu o lungime însumată de 150 de kilometri. Nici în privința valorii ivestiției, ministrul nu a putut oferi o informație precisă, proiectul trebuind să parcurgă mai întâi toate etapele birocratice.

Mircea Titus Dobre, alături de conducerea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „MONTE FĂGĂRAŞ BÂLEA CAPRA”, iniţiatoarea şi promotoarea proiectului, s-au întâlnit, în zona Bâlea Lac – Bâlea Cascadă cu reprezentanţii unităţilor administrativ teritoriale din zona „acoperită” de asociaţie, au purtat discuţii cu reprezentanţii unitîților turistice.

Ministrul Turismului a urcat, vineri dimineața, la Bâlea Lac, în inima Masivului Făgăraş, locul care, cel mai probabil, va fi principalul reper al viitorului domeniu schiabil implementat prin proiectul nr. 1 de interes naţional „200 de zile de zăpadă pe an- Dezvoltare Durabilă în Masivul Făgăraş” (proiect prevăzut în Masterplanul de Investiţii în Turism aprobat prin HG nr. 558/2017). Reprezentantul Guvernului României a văzut care este situaţia reală, iar cei ce l-au însoţit (reprezentanţi ai ADI „MONTE FĂGĂRAŞ BÂLEA CAPRA”, agenţi economici, consultanţi etc), i-au prezentat zona şi i-au indicat, în linii mari, unde putea fi impementate obiectivele domeniului schiabil.

 

Un proiect ambițios pentru România

 

La plecarea de la Bâlea Lac, ministrul Mircea Titus Dobre a declarat:

  • „E un proiect pe care România şi-l dorea din anii 70 ai secolului trecut, nu este ceva nou sau ceva ieşit din comun. Eu cred că este un proiect foarte normal pentru România în acest moment şi cred că trebuie implementat cât mai repede cu putinţă. Acum aşteptăm din partea ADI „MONTE FĂGĂRAŞ BÂLEA CAPRA” să vină cu un Studiu de Fezabilitate şi cu Proiectul Tehnic, astfel încât să ştim ce trebuie să bugetăm şi când putem să începem în mod real, pentru că la momentul acesta suntem doar la faza de discuţii şi departe de a realiza documentaţia tehnico – economică. După cum puteţi observa, aici avem zăpadă aproximativ 200 de zile pe an, zăpadă naturală care, bineînţeles, trebuie să completată şi ajutată de zăpada artificială, pentru care trebuie realizate instalaţii (este clar că sunt anumite zone care trebuie aduse la anumit nivel). Cea mai mare parte a domeniului schiabil este pe aceşti munţi, pe partea dreaptă sau pe partea stângă, dar se poate realiza şi în interiorul Transfăgărăşanului, bineînţeles cu ajutorul unor podeţe de trecere, pentru că avem şoseaua care ocupă cea mai mare parte a terenului din zona respectivă”.

 

Un proiect important, de prioritate naţională

 

În ceea ce priveşte importanţa implementării unui proiect menit să aducă un domeniu schiabil amenajat în această zonă, ministrul Dobre a spus:

  • „Orice proiect este important din cele aprobate prin Masterplanul de Investiţii în Turism aprobat HG nr. 558/2017. Într-adevăr, acest proiect este primul şi are cea mai mare importanţă, este de prioritate naţională, dar trebuie să ne gândim că domenii schiabile putem realiza în toată România, nu numai aici. Este adevărat, acesta e cel mai mare, are o suprafaţă de aproximativ 150 de kilometri şi este foarte bine aşezat, în centrul ţării, unde toată lumea are acces. Bineînţeles, putem să ne gândim şi la o variantă, dacă se pot crea anumite treceri pe Transfăgărăşan, în aşa fel încât, chiar dacă vine avalanşa, să se poată urca până la Bâlea Lac în condiţii de iarnă”.

Întrebat despre o valoare, fie şi preliminară a acestei investiţii, ministrul Turismului a răspuns, cu diplomaţie:

  • „Eu zic să nu ne antepronunţam, pentru că, până nu vedem SF-ul şi Proiectul Tehnic, nu putem promova sume. S-ar putea să fie o anumită sumă şi să spunem acum altceva, să inducem lumea în eroare. Nu e corect să facem acest lucru.

Proiectul din Masivul Făgăraş va fi unic”.

Referindu-se la o posibilă concurenţă sau asemănare cu domenii similare din Europa, ministrul Dobre a punctat:

  • „Nu ştiu dacă trebuie să ne gândim că vom concura cu  cineva anume. Pe noi ne interesează să facem ceva pentru a ne păstra turiştii acasă, să vine să schieze în România. Pe mine nu mă interesează, la fel nici pe cei din echipa de la minister, să concurăm cu cineva anume din afară; ne interesează foarte mult să creăm o infrastructură de agrement care lipseşte la acest moment din ţară, pentru că, din alte puncte de vedere, în ceea ce priveşte obiectivele turistice şi culturale, se pare că stăm mult mai bine ca alţii. Având şi aceste investiţii în agrement, cred că vom da plus valoare turismului românesc. Şi asta, ţinând cont de faptul că, doar dacă luăm în calcul ceea ce s-a întâmplat în primele luni ale anului 2017, când ponderea turismului în PIB-ul României a crescut la 2,3%, faţă de 1,5% în 2016  şi că s-ar putea ca, până la finalul anului, să avem o creştere de un procent, şi să dublăm efectiv ponderea turismului în PIB”.

 

Termenul de implementare ţine de administraţiile locale

 

  • „Nu putem da un termen pentru implementarea proiectului. Autorităţile administraţiilor locale din zonă trebuie, în primul rând, să sprijine acest proiect, pentru că de la acestea, împreună cu ADI „MONTE FĂGĂRAŞ BÂLEA CAPRA”, trebuie să realizeze SF-ul şi PT-ul, documentaţia tehnico – economică. Ceea ce este un avantaj foarte mare, zic eu, e faptul că toate terenurile sunt în proprietatea statului, respectiv în proprietatea primăriilor. În plus, un alt mare avantaj este că nu trebuie să defrişăm, ceea ce ne ajută foarte mult”.

După Bâlea Lac, Mircea Titus Dobre a plecat spre Primăria din Cârţişoara, unde a avut o întâlnire cu primarii şi reprezentanţii primăriilor din zona ADI „MONTE FĂGĂRAŞ BÂLEA CAPRA”, formată din comunele Cîrţişoara, Arpaşu de Jos, Porumbacu de Jos (judeţul Sibiu), Ucea, Drăguş, Viştea (judeţul Braşov), Arefu, Ciocăneşti, Albeşti (judeţul Argeş).






comentarii
2 comentarii

I-am citit stirea asta nepotelei mele de doi ani si mi-a spus:
Ce glumet esti,bunicule!Lasand gluma la o parte,va rog sa-mi spuneti UN SINGUR LUCRU benefic si util facut sibienilor(si nu numai) de gruparea infractionala numita Guvernul Romaniei!
Stire de 1 Aprilie!
30.12.2017 17:49
Să ne spună și cat comision se aloca se ia bineînțeles pentru semnătura,secret de partid sau iară vo trag la cei care lucrează să contribuim pentru să plătim dările la stat!!
Ney
31.12.2017 07:44
Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

guitar

cibinfest

turboclima

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
auchan
Licitatie publica

accentmedia