Migraţia acvilelor ţipătoare, urmărită pe Internet

*Adel a ajuns deja în Siria, Beni e în Turcia, iar Benjamin se află încă în România. Acestea sunt doar trei dintre acvilele ţipătoare ale cător rute de migraţie pot fi urmărite de specialişti şi internauţi pe http://pomarina.ro/pomarina.html, graţie proiectului "Conservarea acvilei ţipătoare mici în România”*

Şase transmiţătoare au fost montate pe trei păsări adulte şi trei pui pentru a urmări mişcarea acvilelor ţipătoare mici timp de minim un an. Totul se întâmplă în cadrul proiectului LIFE „Conservarea acvilei ţipătoare mici în România”, implementat de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu, alături de partenerii Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus” şi Societatea Ornitologică Română.
Cele şase păsări pe care s-au montat transmiţătoare - Arthur (mascul), Adel (fiica lui Arthur), Benjamin (mascul), Beni (fiul lui Benjamin), Jakab (pui mascul), Cingar (mascul) - au fost capturate în vară în Podişul Hârtibaciului, în apropierea localităţii Agnita. Pentru mai toate acvilele, migraţia a început deja. "Cei mai harnici au fost Adel şi Beni, urmaţi la scurt timp de cei trei adulţi. Adel a ajuns deja în Asia Mică, pe teritoriul Siriei, trecând prin Bulgaria şi Turcia. În ritmul acesta, dacă zborul va decurge fără incidente, deplasându-se cu o viteză medie de 45 km/oră, păsările se vor reîntâlni în zona de iernare din sud-estul Africii, în aproximativ două saptămâni. Cel mai mare pericol în timpul migraţiei păsărilor îl reprezintă împuşcarea lor în „zona morţii”, cum este denumită de ornitologi zona Asiei Mici. În trecut, doi pui de acvilă ţipătoare, mică echipaţi cu transmiţătoare satelitare, au fost împuşcaţi pe teritoriul Libanului. Singurul care încă nu a părăsit cuibul părintesc este Jakab", se arată într-un comunicat de presă al iniţitorilor proiectului.
Proiectul "Conservarea acvilei ţipătoare mici în România” a fost lansat în luna februarie şi va dura patru ani, timp în care specialişti şi pasionaţi ai faunei vor încerca să creeze condiţiile optime pentru conservarea acestei specii. Finanţarea, în valoare de 1,8 milioane euro, este asigurată de Uniunea Europeană şi statul român..