Unirea Principatelor Române de la 1859 şi reformele principelui Cuza au pus bazele României moderne. Cele două decizii au constituit un prim pas spre Marea Unire de la 1918. Acest moment important, cu reverberaţii în conştiinţa naţională, este dezbătut azi, 23 ianuarie, începând cu ora 12.00, în Sala Mare a Cercului Militar, în cadrul simpozionului intitulat generic „Unirea Principatelor Române în conştiinţa naţională". Evenimentul este organizat de Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, în colaborare cu Universitatea „Lucian Blaga”, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român „ASTRA”, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu, dar şi cu implicarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu. Activitatea este susţinută de autorităţile publice locale. Referenţii vor trece în revistă "cadrul care a favorizat Unirea cea Mică sub Alexandru Ioan Cuza -n.n. un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări, declanşat de unirea vamală între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Tot în acest context se fac referiri şi la reformele lui Cuza, dar şi la impactul lor în societatea românească, fără a se omite şi rolul acestor schimbări interne ca fundament pentru voinţa şi decizia luată la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. În susţinerea efervescenţei naţionale şi internaţionale din perioada domniei principelui Alexandru Ioan Cuza, alăturăm documente inedite şi rare din Arhiva Academiei Române, dar şi din studiul de antropologie şi ezoterism "Scriitori diplomaţi români din secolul al XIX-lea".