Medicii sibieni au salvat copii mai mici de 700 de grame

* maternitatea sibiană va fi dotată cu un sistem de ventilaţie cu frecvenţă înaltă oscilatorie, destinat îngrijirii copiilor prematuri *

Din cele peste 3.000 de naşteri care au loc în Maternitatea din Sibiu, în fiecare an aici sunt îngrijiţi între 50 şi 60 de micuţi cu o greutate de sub 1.500 grame, şi despre care medicii spun că fac parte din categoria de nou-născuţi care necesită cele mai complexe şi intensive eforturi de îngrijire.
"Cei mai mici prematuri care au supravieţuit în clinica noastră au avut vârstă de gestaţie de 25-26 de săptămâni şi greutate la naştere de 680g. Complexitatea acestor cazuri solicită din plin toate resursele umane şi materiale existente în terapia intensivă neonatală", spune dr. Livia Ognean, medic primar neonatolog în cadrul Clinicii de Neonatologie din Sibiu.
Maternitatea din Sibiu a devenit Centru Regional de asistenţă materno-infantilă şi asigură asistenţa la naştere, îngrijirile şi terapiile necesare gravidelor, nou-născuţilor şi lăuzelor din judeţele Sibiu şi Alba. De asemenea, din noiembrie 2009, maternitatea a devenit Maternitate-Prieten al Copilului.
În cadrul ei funcţionează Clinica de Obstetrică-Ginecologie, Clinica Neonatologie I, care include şi Compartimentul de Terapie Intensivă Neonatală şi Clinica Neonatologie II (Prematuri).

Dotări moderne

11 maternităţi din România vor fi echipate cu 14 sisteme de ventilaţie cu frecvenţă înaltă oscilatorie (HFOV), destinate îngrijirii nou-născuţilor prematuri, echipamente care nu se găsesc în prezent în nicio maternitate din România şi vor fi donate de Procter&Gamble, în urma campaniei „Şansă la viaţă, şansă la noi amintiri”.
Maternităţile incluse în program îngrijesc un număr mare de copii prematuri şi acoperă întregul teritoriu al României, iar între ele se află şi Sibiul, alături de Bucureşti, Cluj, Iaşi, Oradea, Timişoara şi Târgu-Mureş.


Prematuritatea, una dintre problemele grave


În România, în fiecare an, se înregistrează peste 20.000 de copii născuţi prematur şi de nou-născuţi cu greutate mică la naştere, iar prematuritatea şi complicaţiile sale sunt responsabile de mai mult de jumătate din decesele neonatale şi reprezintă una din principalele cauze de mortalitate neonatală din România.
Datele Institutului Naţional de Statistică arată că, anul trecut, dintre cei 222.388 de copii născuţi, sub aspectul greutăţii, 17.383 au avut sub 2.500 de grame, iar în privinţa vârstei de gestaţie, 10.635 de copii au venit pe lume înainte de 36 de săptămâni.
“Se estimează că rata de prematuritate în România este de aproximativ 9%. În general, România are un indicator de prematuritate mai mare faţă de multe ţări ale UE. În acelaşi timp, procentajul copiilor născuţi înainte de 28 de săptămâni şi având sub 1.000 de grame este de aproximativ 1 – 1,5% din totalul nou-născuţilor vii. Cifrele sunt variabile în funcţie de zonele geografice”, spune prof. dr. Silvia Stoicescu, preşedintele Asociaţiei Române de Neonatologie.
“Sunt regiuni cu o rată mai mare de prematuritate, cum ar fi Moldova şi Muntenia, în funcţie de condiţiile socio-economice (vârsta mamei, venit redus etc.) şi de patologia maternă. Pe de altă parte, centrele universitare mari îngrijesc în maternităţile de grad III un număr dublu de prematuri faţă de restul maternităţilor din ţară”, a adăugat ea.

Nevoie de aparatură

Cea mai frecventă cauză de mortalitate determinată de prematuritate este sindromul de detresa respiratorie, cauzat de imaturitatea pulmonară.
Medicii spun că tratamentul prematurilor înseamnă realizarea unei tranziţii cât mai puţin agresive între condiţiile intrauterine şi mediul exterior, iar în condiţiile actuale de dotare a maternităţilor, realizează maximum posibil pentru a salva copii mai mici de 28 de săptămâni, însă pe mulţi îi pierd sau îi recuperează parţial, ei continuând să trăiască cu diferite forme de handicap.
Maternităţile au nevoie de echipamente performante, care să ajute medicii în ventilaţia mecanică a acestor micuţi în primele zile de viaţă, moment în care aplicarea tehnicilor moderne poate face diferenţa între un copil normal sau un copil cu risc mare de deces şi handicap ulterior.
Îngrijirea unui copil prematur este extrem de costisitoare, statisticile la nivel european indicând un cost de aproximativ 1.000 de euro pe zi.