După un an în care a câştigat cel de–al patrulea mandat de primar al Sibiului, după un an în care zeci de străzi ale oraşului au fost modernizate, Klaus Iohannis spune că în 2013 lucrurile vor continua în acelaşi ritm. Numărul de străzi care vor intra în şantier va fi mai mare decât anul acesta, iar podul de la Piaţa Cibin şi noul viaduct dintre Calea Şurii Mici şi strada Kogălniceanu au şanse mari să intre în execuţie.
Klaus Iohannis îl aşteaptă pe Moş Crăciun, deşi nu are brad, dar speră că Moşul va veni şi aşa. 
Dacă îşi doreşte ceva în mod special? Lucruri simple, sănătate pentru el şi ai lui. Iar de la 2013 speră să aducă stabilitate şi legi mai clare pentru administraţia locală.
Primarul spune că îşi curăţă singur trotuarul de zăpadă şi că nu a luat niciodată o amendă. Pentru asta... A luat însă mai demult o amendă pentru că a mers prea repede. Cu maşina, evident!

 

Criza a fost cel mai des pomenit cuvânt în ultimii ani şi totuşi la Sibiu, şi în 2011 şi în 2012, au fost zeci de străzi în lucru. Este într-adevăr criză la noi sau care este explicaţia pentru acest lucru?

- Klaus Iohannis: Suntem într-o criză, dar mai degrabă într-o criză instituţională, şi nu a Primăriei, decât într-o situaţie de lipsă de fonduri. Problema noastră, a admi­nis­traţiei municipiului Sibiu stă, mai degrabă în modul în care fostele guverne au înţeles să rânduiască regulile pentru administraţie. Muni­cipiul Sibiu şi-a creat, în ultimul deceniu, o bază economică foarte serioasă şi stabilă şi atunci nici Primăria nu a simţit vreo reducere a fondurilor colectate. Exact din acest motiv noi am putut să facem investiţii şi în 2011 şi în 2012, aşa cum ne-am propus.
În mod poate puţin paradoxal, noi nu am reuşit să pornim atâtea investiţii cât ne-am fi dorit şi cât am fi avut bani, tot din cauza unei birocraţii excesive create de guvernele care au trecut în ultimii ani. Vom avea, până la sfârşitul anului, o economie la capitolul investiţii de aproape 9 milioane de lei, care, sigur, în bună parte este din cauza economiilor pe care le-am avut la anumite investiţii. Am avut licitaţii care au dat rezultate foarte bune, adică preuri mai mici decât cele preconizate, dar aceste economii le-am făcut, cum am zis, şi datorită faptului că nu am reuşit să începem toate lucrările pe care ni le-am propus. Se pare că în ultimii ani aceasta devine o problemă foarte serioasă, o biro­craţie excesivă, contrapro­ductivă, creată de guvernele care au trecut. Sper să intrăm într-o fază care reduce această birocraţie şi instituie câteva reguli care încurajează investiţiile şi nu le blochează. În rest, există o criză economică mondială şi nu are rost să ne facem că ea nu există. Dar cred că unele comunităţi locale pot evita situaţii dificile şi în plan local. Nu trebuie să ne uităm toţi către Guvern să ne rezolve problema, trebuie să ne rezolvăm şi singuri, lucru pe care   l-am şi făcut.

- Ce investiţii sunt prevăzute pentru anul viitor?

- K.I.: Vom avea, probabil, mai multe străzi pe investiţii, ca număr. Ca mărime a şantierului, nu vom avea lucrări mai mari decât anul acesta, cu o excepţie - sper să ajun­gem în faza de realizare practică a viaductului care va lega strada Kogălniceanu de Calea Şurii Mici şi va deschide traficul spre zona de nord-est a Sibiului. Acesta va fi un şantier mare. În rest, sunt mai de­gra­bă lucrări mici, dar mai multe.

-Va fi gata acest viaduct anul viitor?

- K.I.: Este o lucrare pe fonduri europene. Noi am trecut de toate fazele de evaluare şi acum aşteptăm să se semneze contractul la minister (n.r. Ministerul Dezvoltării Regionale), nu ştim cât va dura acest lucru, dar după ce se semnează, poate fi începută licitaţia şi putem să începem lucrarea. Eu sper să începem lucrarea în 2013, dar nu cred că se poate termina anul viitor.

- Noul pod de la Piaţa Cibin, care să-l înlocuiască pe cel vechi, se face tot anul viitor?

- K.I.: Este necesar acest pod şi noi l-am planificat pentru 2013. Nu am reuşit încă să avem parcurse toate fazele de studiu de fezabilitate, sper să reuşim până în primăvară să finalizăm această fază şi atunci va fi posibil să avem şi aici deja licitaţie pe execuţie în cursul lui 2013.

-Va dura mult construcţia podului?

- K.I.: În mod normal nu, un astfel de pod nu este o lucrare foarte mare, se poate realiza lejer într-un an de zile.

- Au trecut câteva săptămâni de când este în practică noul sistem de circulaţie din zona centrală cu sensuri unice şi giratoriile făcute în toamnă. Sunteţi mulţumit de cum funcţionează?

- K.I.: Da, funcţionează bine şi am constatat că inclusiv în orele de vârf deja traficul este mai fluent decât în primele săptămâni; sibienii se obişnuiesc cu acest sistem de trafic, îşi caută drumuri alternative de mers la serviciu. Este un câştig pentru Sibiu şi cine a avut răbdarea să urmărească a văzut că aceste ore de vârf sunt de fapt minute de vârf când traficul merge încet prin oraş. Dimineaţa vorbim de inter­valul 7.45 - 8, iar după amiaza 5 - 5.30, în restul zilei se circulă foarte bine, traficul este fluent şi acesta este un câştig clar pentru sibieni.

- Este posibil ca anul viitor să mai faceţi astfel de reconfigurări mari ale traficului?

- K.I.: Este posibil să mai avem la anul, dar nu în zone centrale.

Un nou credit de 10 milioane de euro

- Spuneaţi, la discuţia precedentă, că în câţiva ani Sibiul va avea aproape toate străzile modernizate. S-a schimbat ceva?

- K.I.: Rămân la aceeaşi estimare, 4-5 ani.

- Va fi nevoie de un nou credit de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare?

- K.I.: Creditul este discutat, este agreat de principiu şi de BERD, şi de noi, şi vom lua acest credit fiindcă încă sunt nevoi foarte multe în infrastructură. Aţi putut urmări şi ieri la viaductul Gara Mică că cetăţenii vin în continuare cu solicitări îndreptăţite de reabilitare a străzilor, a zonelor dintre blocuri, or toate acestea se fac cu bani. Aşa cum am lucrat şi în anii trecuţi, cu credite de la BERD, s-a văzut că este o metodă şi foarte eficientă, şi cu rezultate foarte bune, şi vom continua tot aşa.

- Cât de mare va fi creditul?

- K.I.: Tot în jur de 10 milioane de euro. Acest credit ne ajută să lucrăm mai uşor cu fondurile pe care le avem la dispoziţie. Lumea, de multe ori, îşi imaginează că luăm acele credite pentru că nu avem bani. Nu! Luăm acele credite fiindcă fluxul banilor devine mult mai predictibil, avem o sumă clară, pe care o folosim la anumite investiţii, investiţii agreate şi de noi, şi de finanţator şi plătim banii, evident, după câţiva ani, dar acest lucru s-a dovedit unul foarte bun pentru municipalitate fiindcă ne dă o mai bună garanţie a fluxului de bani.

- Cât de mare este gradul de îndatorare a Sibiului?

- K.I.: Este mic, deocamdată suntem la un grad de îndatorare maxim de 18 la sută, în anul cu cea mai mare încărcare, faţă de limita legală de 30 la sută. Noul credit nu va schimba semnificativ gradul de îndatorare, fiindcă îndatorarea vine pe alţi ani decât cei pe care avem acum 18 la sută.

- S-a vorbit anul acesta de construcţia unor noi creşe şi grădiniţe de către Guvern, iar Primăria a dat terenul. În ce stadiu este acest proiect?

- K.I.: Lucrurile evoluează încet. Sper ca odată cu instalarea noului Guvern să se facă lucrul acesta. Sunt proiecte cu fonduri guver­namentale şi avem speranţa să se realizeze. În ceea ce ne priveşte pe noi, am făcut primul pas foarte practic şi transformăm o clădire de pe strada Arhivelor în creşă.

- Cum veţi angaja personal acolo, în condiţiile în care posturile sunt blocate?

- K.I.: Problema personalului este una foarte spinoasă, dar din ultimele declaraţii care s-au făcut după alegeri am înţeles că în domeniul Educaţiei posturile nu vor fi blocate, fără excepţie, şi sper să ne încadrăm aici, să putem angaja personal pentru o creşă nouă.

- Sibiul nu a prea fost sprijinit de guverne, indiferent ce culoare au avut acestea. Pentru ce proiecte ar avea nevoie Sibiul de sprijin, mai ales financiar?

- K.I.: Noi nu aşteptăm sprijin financiar de la Guvern şi nici de la Consiliul Judeţean. Pot să spun că Sibiul este într-o situaţie foarte fericită, că se autofinanţează. Ceea ce aştept de la guvernanţi este mai degrabă un sprijin în domeniul logistic şi în domeniul adaptării legislaţiei la realitate. Ca să vă dau un exemplu foarte simplu, noi de ani de zile încercăm să obţinem, prin schimb, un teren pentru un viitor spital. Acest teren se găseşte în proprietatea Statului, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi este un teren total nefolosit, pe Calea Poplăcii. Nu am reuşit încă să convingem niciun guvern să accepte acest schimb, cu toate că promisiuni am avut. Acesta este un exemplu de cum  mi-aş dori sprijin din partea Guvernului.

- Există tensiuni între Ioan Cindrea, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, şi dumneavoastră? V-aţi fi dorit un alt fel de colaborare?

- K.I.: Nu sunt tensiuni în realitate, dar nu cred că s-a aşteptat nimeni să am o relaţie la fel de bună cum am avut cu domnul Bottesch (n.r. Martin Bottesch, fostul preşedinte al CJ). Este o altfel de relaţie, este o relaţie mai degrabă instituţională şi deocamdată nu văd de ce ar avea Sibiul sau judeţul probleme de aici.

Tarifele care scad de azi pe mâine, pot creşte tot aşa

- Aţi spus în mai multe rânduri că nu consideraţi foarte bună soluţia de micşorare a tarifelor pe Aeroportul Sibiu pentru atragerea curselor low-cost. Care vi se  pare că este problema aici, faptul că se vor da sume mari de la bugetul Consiliului pentru aceste companii?

- K.I.: Nu cred că este o problemă asta. Problema este că se schim­bă un pic prea des abordarea. Am avut câţiva ani în care am avut un sistem de taxare, acum se schim­bă şi începe să-i lipsească un lucru foarte important, predictibilitatea. Este aceeaşi problemă care se întâmplă în domeniul fiscal şi în multe alte domenii, lucruri cerute de nemumărate ori de toţi investi­torii care au venit în ţară, inclusiv de românii care investesc. Trebuie să existe o mai bună predictibilitate. Nu contează neapărat cât de mare este taxa, impozitul, cheltuiala cerută, doar să fie predictibilă şi transpa­rentă şi dacă se umblă de prea multe ori, şi până acum toate Guvernele au umblat mult prea mult la această legislaţie, ele îşi pierd predic­tibilitatea şi devine o pro­blemă pentru investitor. Nici nu mai contează dacă scad sau cresc. Atâta vreme cât modificarea nu es­te predictibilă, nu este un lucru bun.

- Credeţi că nu se poate şti sigur dacă aceste scăderi de tarife  vor atrage mai mulţi pasageri pe Aeroport?

- K.I.: Nu se poate şti. Şi scăderi de taxe fără o fundamentare foarte bună nu este neapărat un lucru care atrage noi operatori, fiindcă ei fac un raţionament simplu: dacă aşa, de azi pe mâine, se scad taxele, înseamnă că, de azi pe mâine, pot creşte la loc. Şi atunci nu se bazează pe această scădere. Dacă ei ar avea garanţia că taxele rămân x ani la acelaşi nivel şi ar avea garanţia că nu apar modificări nici în sus, nici în jos, nici în abordare, şi-ar putea face mai uşor un calcul şi ar fi probabil mai uşor pentru noi operatori să vină.

- Va fi o problemă faptul că se construieşte un aeroport şi la Braşov?

- K.I.: Eu nu văd niciun fel de problemă. Locaţia Braşov cu locaţia Sibiu ca  aeroporturi nu sunt în niciun fel de concurenţă.

- Anul acesta aţi început modernizarea cartierului Vasile Aaron. Cât vor dura lucrările?

- K.I.: Într-un cartier mare, lucrările nu pot dura mai puţin de doi ani. Cum anul acesta am început cu reţelele de apă, anul viitor vom continua cu apa, canalizarea, cu iluminatul public şi apoi vom trece la reabilitarea carosabilului, a trotuarelor, a parcărilor şi zonelor verzi, a locurilor de joacă şi aşa mai departe. Vom căuta soluţii pentru crearea de noi parcări în zonele foarte aglomerate.

- Foarte multe străzi din toate părţile Sibiului au fost anul acesta în şantier, şi totuşi încă sunt sibieni care vă reproşează că lucraţi numai în centru. De ce credeţi că se întâmplă asta?

- K.I.: A fost interesant cum am stat ieri pe pod (n.r. la deschiderea viaductului Gara Mică) şi un cetăţean mi-a reproşat că lucrăm numai în centru, ori noi eram într-o zonă foarte marginală şi în toate părţile s-au văzut lucrări noi. Percepţia este cu siguranţă una greşită şi subiectivă, fiecare îşi vede numai strada lui. Dacă ne gândim că acum 10 ani aproape că nu au fost străzi noi în Sibiu şi in­frastructura era în paragină, acum suntem într-o stare foarte avansată de reabilitare. Cred că nimeni nu mai poate să spună, la modul serios, că se lucrează numai în centru.

- Este profitabilă societatea DPC, vă este de ajutor? Anii trecuţi era în pierdere.

- K.I.: Da, este clar de ajutor, lucrează bine şi lucrează foarte mult. Volumul de lucrări realizat de DPC este foarte mare, dacă ne gândim numai la multele străzi care au fost reabilitate în cursul lui 2012, majoritatea după ce gazul sau societatea de apă au schimbat reţelele. Vă daţi seama că este un efort mare. Societatea este foarte bine, ei în realitate au înregistrat o pierdere într-un singur an, în rest au mers pe profit.

- Societatea Energie Termică se desfiinţează?

- K.I.: Da, va fi desfiinţată, va fi absorbită de către DPC. Absorbţia este una pur birocratică, societatea Energie Termică nu mai are obiect de activitate nici acum.

- Veţi mai parcela noi loturi în Tine­­­retului prin relocarea reţelelor?

- K.I.: Prin relocarea reţelelor de înaltă tensiune se pot crea câteva locuri. Noi deocamdată am prins, în bugetul de anul viitor, lucrarea de relocare a reţelelor, nu am prevăzut încă parcelarea.

- Este posibil să mai faceţi un astfel de cartier?

- K.I.: Deocamdată nu. Sunt două chestiuni. Una, municipalitatea nu mai dispune de terenuri de acest tip şi doi, municipalitatea nu îşi mai permite aşa ceva. Din 2003 până în 2013 practic, abia la anul se va termina, iată, un deceniu a durat viabilizarea cartierului şi a fost foarte scumpă. Înainte să mai facem încă un astfel de cartier, este nevoie de calcule foarte detaliate.

Moş Crăciun şi amenda de circulaţie

- Vă curăţaţi trotuarul de zăpadă?
 
- K.I.: Da.

- Dumneavoastră?

- K.I.: Da.

- Aţi primit vreodată o amendă?

- K.I.: Nu, nu din acest motiv.

- Dar din altul?

- K.I.: Da, am primit o dată o amendă că am mers prea repede.

- Când?

- K.I.: Acum foarte mulţi ani. (Râde şi lămureşte lucrurile cu o glumă) Cu maşina am mers foarte repede.

- Ce faceţi de Crăciun?

- K.I.: De Crăciun? Stau acasă.

- Faceţi brad?

- K.I.: Nu.

- Şi vine Moşul?

(un zâmbet larg îi precede răs­punsul): Sper să vină Moşul, dar sper că nu are nevoie de brad ca să vină.

-Şi de Anul Nou?

- K.I.: (din nou râzând) Şi de Anul Nou voi sta acasă. Şi tot n-o să am brad...

- Vă doriţi ceva anume să primiţi?

- K.I.: Sunt lucruri absolut banale pe care mi le doresc, în esenţă sănătate, şi nu numai pentru mine, şi pentru familia mea.

- Dar de la anul care vine?

- K.I.: M-aş bucura dacă 2013 ar aduce o stabilizare macroe­co­nomică şi dacă ar aduce o clari­ficare, măcar în parte, în legislaţia care priveşte administrarea în ge-neral şi administraţia locală, în cazul nostru.

- Vă mai amintiţi cum era Crăciunul din timpul copilăriei? E o amintire anume care v-a rămas în minte?

- K.I.: N-aş putea să evidenţiez una mai deosebită, dar întot­deauna mi-a plăcut perioada Sărbătorilor de Iarnă.