Jocul cu mitropoliile

Cea mai mică mitropolie ortodoxă de pe teritoriul României a ajuns Mitropolia Ardealului, după ce în 2005 s–a format o mitropolie paralelă în Ardeal: Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, cu peste 2,5 milioane de enoriaşi. Peste zece zile, Mitropolia Ardealului îşi poate recupera o parte din parohiile pierdute şi peste un milion de credincioşi

După decesul Mitropolitului Antonie Plămădeală din 29 august 2005, a fost nevoie de doar două luni pentru ca, la 4 noiembrie 2005, Sfântul Si­nod al Bisericii Ortodoxe Ro­mâne să voteze înfiinţarea unei noi mitropolii în Ardeal - Mi­tropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului - prin desprin­derea mai multor eparhii din Mitropolia Ardea­lului.
Anul trecut, după decesul Mitropolitului Bartolomeu Anania au început discuţiile legate de ruperea Mitropoliei Clujului, dar şi proteste din partea a sute de clujeni care se opuneau scindării. Planul de reîntregire a Mitropoliei Ardea­lului a fost reactivat în decem­brie 2011 şi, în acest an, adu­nările eparhiale ale Arhiepis­copiei Albei-Iulia şi Episcopiei Oradiei au decis că vor să se întoarcă la Mitropolia Ardea­lului. A urmat adunarea epar­hială a Episcopiei Devei şi Hunedoarei, în cadrul căreia s-a votat trecerea acesteia de sub ascultarea Mitropoliei Ba­natului sub ascultarea Mitro­poliei Ardealului. Modificările de jurisdicţie teritorială trebuie însă discutate şi votate în ca­drul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar acest lucru se va întâmpla în 16-17 februarie a.c., mai ales că aceas­ta este "dorinţa ierar­hilor, cleru­lui şi credincioşilor din eparhiile respective", se arată într-un comunicat al Patriarhiei BOR.

Cea mai mică mitropolie

Mitropolia Ardealului a de­ţinut şi deţine poziţia a treia în ierarhia mitropoliilor ortodoxe române, după Mitropolia Mun­teniei şi Dobrogei şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Odată Mitropolia Clujului înfiinţată, ea a primit poziţia a patra în aceeaşi ierarhie, devansând structuri mult mai vechi, pre­cum  Mitropolia Olteniei şi Mitro­polia Banatului.
Deşi Mitropolia Clujului ur­mează ierarhic celei a Ardea­lului, din punct de vedere al te­­ritoriului acoperit şi al nu­măru­lui de enoriaşi aron­daţi, lucru­rile stau invers. Istorica Mitro­polie a Ardea­lului, înfiin­ţată de Andrei Şaguna, este astăzi cea mai mică mitropolie de pe terito­riul României. Or­to­docşi din patru judeţe – Sibiu, Bra­şov, Covasna şi Har­ghita – se află sub oblăduirea Mitropoliei Ardealului, cu menţiunea că doar în Sibiu şi Braşov popu­laţia este majori­tar ortodoxă, în Covasna şi Harghita, orto­docşii fiind mi­noritari. Date despre numărul  enoriaşilor din Mitropolia Ar­dealului nu se regăsesc pe site-ul oficial al mitropoliei, dar un calcul apro­ximativ, ra­portat la populaţia celor patru judeţe după recen­sământul din 2011 şi la struc­tura reli­gioasă a populaţiei, arată că Mitropolia Ardealului are în prezent peste 800.000 de enoriaşi.
Conform site-ului oficial, în prezent, Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramure­şului acoperă opt judeţe - Cluj şi Bistriţa Năsăud; Alba şi Mu­reş; Bihor; Maramureş şi Satu Mare; Sălaj. În ceea ce priveşte numărul de credincioşi, acesta este de 2,5 milioane, dar tre­buie spus că această cifră a fost stabilită în conformitate cu recensământul din anul 2002, deci acum este, cu sigu­ranţă, mai mică. Dacă Arhiepis­copia Albei-Iulia şi Episcopia Oradiei trec sub jurisdicţia Mi­tropoliei Ardealului, atunci sub ascul­tarea mitropo­liei de la Sibiu vor ajunge aproape 640.000 enoriaşi de la Alba şi aproape 380.000 de la Oradea, conform cifrelor prezentate pe site-ul www.mitropolia-clujului.ro.
Dacă Sinodul BOR acceptă şi trecerea Episcopiei Devei şi Hunedoarei la Mitropolia Ardealului, atunci vorbim de alţi peste 330.000 de credin­cioşi, sub oblăduirea Mitropo­liei Ardealului.

Reorganizare acceptată de înalţii prelaţi

Revenirea eparhiilor la Mi­tropolia Ardealului poate fi considerată o îndreptare a în­jumătăţirii Mitropoliei Ardea­lului în urmă cu cinci ani. Teo­logul Radu Preda, titular în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă a Universităţii "Ba­beş-Bolyai" din Cluj-Napoca, atrage însă atenţia asupra unui aspect: actualul mitropo­lit al Ardealului a fost de acord cu înfiinţarea Mitropoliei Clu­jului. „La votul Sfântului Sinod din 4 noiembrie 2005 privind înfiinţarea noii mitropolii, PS Laurenţiu a votat pentru! Au fost doar două voturi împotri­vă: cel al între timp răposa­tului episcop Damaschin `i cel al actualului patriarh”, arată Radu Preda, într-o scrisoare publicată de presa clujeană. Site-ul oficial al Mitropoliei Clujului confirmă faptul că doar doi înalţi ierarhi nu s-au pronunţat în favoarea noii mitropolii: „Înfiinţarea Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, cu sediul în Cluj-Napoca, în paralel cu aceea a Ardealului, cu sediul la Sibiu, a fost pro­pusă de şapte ierarhi ardeleni şi a primit aprobarea Sfân­tului Sinod la 4 noiembrie 2005, cu 38 de voturi pentru şi 2 abţineri”, scrie www. mitropolia-clujului.ro.
Cum este privită noua reorganizare de către prelaţii ortodocşi? „Forul care decide asupra acestor decizii este Sfântul Sinod. Acest for va lua o decizie echilibrată, depinde cât de serioasă este cererea care se face. Cele două mi­tro­polii sunt cam dezechili­brate, una foarte mare, cea de la Cluj, `i alta foarte mică, cea de la Sibiu”, a spus ÎPS Andrei, Mitropolitul Clujului, pentru Evenimentul Zilei.
„Tot timpul, Alba Iulia a \inut de Sibiu. Când s-a înfiinţat Mitropolia Clujului, peste noapte patru sau cinci eparhii s-au rupt de la Sibiu şi au făcut o nouă mitropolie, cea a Clujului. Totul s-a făcut a­tunci cu mare supărare din cauza urcării pe scaunul de la Sibiu a lui IPS Streza. Acum e normal ca Alba Iulia să revină la Sibiu”, a declarat ÎPS Irineu Bistriţeanul, arhiepis­copul de Alba-Iulia, pentru Evenimentul Zilei. Precizăm că în 2005, la alegerea noului mitropolit al Ardealului, un singur episcop din Ardeal l-a votat pe Laureţiu Streza să fie noul mitropolit al Ardealului, ceilalţi episcopi din Ardeal neacordându-i votul. În acest context, „soluţia a părut să fie înfiinţarea unei structuri mitropolitane (n.r.- Mitropolia Clujului) din care noul mitro­polit ales era exclus”, scrie Radu Preda.
În ceea ce îi priveşte pe cei doi prelaţi  - ÎPS Irineu şi ÎPS Andrei- mai trebuie spus că amândoi au candidat, în 2011, la demnitatea de Mitropolit al Clujului, după decesul Mitro­politului Bartolomeu Anania. ÎPS Andrei a fost timp de mai mulţi ani episcop şi arhiepis­cop de Alba-Iulia; de aseme­nea, în 2005, ÎPS Andrei a fost propus de Mitropolitul Bartolo­meu Anania pentru a conduce Mitropolia Ardealului. ÎPS Irineu Bistriţeanul a fost vicarul Mitropolitului Bartolomeu Ana­nia, cel care a dorit înfiinţarea Mitropoliei Clujului. În acest context, „Mitropolitul Andrei al Clujului a mai spus că este deranjat de graba episcopului de la Alba Iulia de a pune în discuţie această ruptură”, notează Evenimentul Zilei.
Dacă va avea loc reîntregirea teritoriilor, Mitropolia Ardealului va avea sub oblăduire mai multe facultăţi de teologie, mănăstiri şi chiar un post de radio. De pildă, doar în judeţul Alba sunt 28 de mănăstiri, conform site-ului oficial al Arhiepiscopiei Alba-Iulia, iar aceeaşi unitate bisericească păstoreşte o facultate de teologie şi un seminar teologic, precum şi postul de radio Reîntregirea.
Arhiepiscopia Oradiei păstoreşte o facultate de teologie şi un seminar teologic, iar de la Episcopia Devei şi Hunedoarei pot ajunge în jurisdicţia Mitropoliei Ardealului nouă aşezăminte monahale, 252 de parohii şi 227 de filii..