Iohannis, decorat la Berlin pentru relaţiile dintre România şi Germania

* Primarul Sibiului a primit din partea Uniunii Asociaţiilor Etnicilor Germani Expatriaţi placheta de onoare * distincţia i–a fost acordată de Erika Steinbach, preşedintele Uniunii * la ceremonie a participat şi premierul Bavariei, Horst Seehofer * Iohannis a spus în discursul de mulţumire că România este o ţară în care convieţuirea dintre majoritate şi minorităţi face parte, de o mie de ani, din lucrurile de la sine înţelese *

Primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a primit, zilele trecute, la Berlin, placheta de onoare din partea Uniunii Asociaţiilor Etnicilor Germani Expatriaţi, cea mai înaltă distincţie pe care o acordă această asociaţie, iar la ceremonia, care a avut loc de Ziua Patriei, a fost prezent şi premierul Bavariei, Horst Seehofer.
Placheta, cea mai înaltă distincţie pe care o acordă Uniunea Asociaţiilor Etnicilor Germani Expatriaţi, i-a fost înmânată de preşedintele acesteia, Erika Steinbach.
În Laudatio, Steinbach a vorbit despre activitatea lui Iohannis, despre traseul său politic, despre faptul că primarul Sibiului a contribuit la relaţiile bune dintre cele două ţări.

Convieţuire de la sine înţeleasă

"Acest premiu este decernat persoanelor care au un aport deosebit înţelegerii între popoare, şi mă bucur, azi, că pot primi acest omagiu în numele Forumului Democrat al Germanilor din România, pe care îl reprezint şi care şi-a făcut o datorie de onoare din a fi o punte de legătură între România şi Germania. Aţi acordat azi placheta unui om care nu este un expatriat, unui om care vine dintr-o ţară care nu a expulzat germanii săi după 1945; dintr-o ţară în care, sub diferite forme, convieţuirea dintre majoritate şi minorităţi, de o mie de ani, face parte din lucrurile de la sine înţelese ale vieţii politice", a spus Iohannis în cuvântul său de mulţumire.
Primarul Sibiului a vorbit şi despre faptul că germanii din România au fost atraşi în vâltoarea celui de-al 2-lea Război Mondial, prin armată şi pierderile pe care le-a presupus, apoi prin pedepsire colectivă, deportare, expropriere şi lipsire de drepturi.
Iohannis a spus că, în acest moment, în România a rămas mai puţin de o zecime dintre germanii care au trăit pe teritoriul ţării în 1940.
"Germanii din România au reuşit să se repoziţioneze după 1989. Ei şi-au creat o reprezentare politică, FDGR, şi se străduiesc, nu fără succes, să participe în mod constructiv la reînnoirea democratică a statului. Ei învaţă, sprijiniţi de Statul Român, prin ajutorul Republicii Federale Germania şi prin străduinţe proprii, să reia posibilităţile tradiţionale ale convieţuirii şi să fie deschişi noilor realităţi în spaţiul cultural, economic şi politic", a mai spus Iohannis.
Klaus Iohannis a vorbit şi despre Sibiu: "Avântul economic se manifestă chiar şi acum, pe timp de criză, avem o bază solidă. În politică mergem pe o colaborare cu partide şi apropiere de cetăţeni şi am reuşit să facem din Sibiu cu succes o Capitală Culturală Europeană în 2007".