Tribuna
Ia românească prinde viață în mâinile unei țesătoare din Mălâncrav. De la firul de bumbac trecut prin războiul vechi, la minunate creații tradiționale
Sorana MAIER
4015 vizualizari
Ia românească prinde viață în mâinile unei țesătoare din Mălâncrav. De la firul de bumbac trecut prin războiul vechi, la minunate creații tradiționale
© Răzvan NEGRU

Mălâncrav. Satul așezat la capătul unui drum ce șerpuiește printre bogate dealuri verzi ce coboară până aproape de drumul altădată bolovănos și prăfuit. O așezare mărginită de păduri și de livada ce își desenează pe coamele sale geometria merilor așezați în șiruri ordonate. Un sat ce nu și-a pierdut nimic din mireasma de copilărie, de liniște, de verde și de autentic.

Casele ordonate cuminți de-a lungul pârâului ce străbate satul, alternează în funcție de stradă, între clasicele gospodării săsești – multe restaurate și conservate, prilej de a atrage turiști din cele mai neașteptate locuri – și casele românești, locuite de generații de localnici care au trăit în mica comunitate relativ izolată, în care uneori, era mai ușor să ajungi la rudele din satele învecinate trecând dealul, decât pe șosea.

În „Sus”, cum știu localnicii partea aceasta de sat, o mică construcție ridicată în laterala unei curții, este un veritabil atelier în care ia tradițională românească prinde viață. Așezat între șiruri de case săsești, ce își au marcate pe fațade însemnele breslelor de pe vremuri, micul atelier poartă pe fațadă propriul însemn: un costum tradițional românesc.

Este spațiul în care Elena Pascu, țesătoare de meserie, dă viață – cu pricepere, răbdare și mult drag – costumului tradițional românesc. Bucuria cu care își înconjoară munca răzbate în tot ceea ce face, începând cu verva cu care vorbește despre iile sale, despre războaiele de țesut vechi pe care le are, despre felul în care trebuie creată o ie și până la detaliile fiecărui model.

Colecția de costume populare românești, așezată la loc de cinste, are câte-o poveste pentru fiecare piesă.

 

© Răzvan NEGRU

„Am țesut de când mă știu”

 

Războiul de țesut este mereu „în priză”, căci aici este locul în care prinde contur materialul din care va fi croită ia. Elena Pascu este de meserie țesătoare, iar primul contact cu acest meșteșug-artă l-a avut încă de copil.

„Am țesut de când mă știu”, spune, arătându-ne pe perete un covor vechi, ce are și el povestea lui. „Covorul de pe perete este țesut de mama mea, cu nașa de botez. Îmi aduc aminte că și eu mi-am băgat degetele printre ițele  astea”, își amintește cu drag.

Drumul de la firul de bumbac, până la ia tradițională românească este unul ce durează uneori și șase – șapte luni și care trebuie parcurs respectând cu strictețe tradiția: „Trebuie să respecți toate cutumele, ia nu poți să o faci la întâmplare!”.

 

Luceafărul de pe cerul Mălâncravului, inspirație pentru ie

 

Una dintre cele mai deosebite piese lucrate de Elena Pascu, și pe care o promovează, este o ie ce are ca inspirație un model vechi din partea locului, o ie având cusuți luceferi în cusături de negru și galben, pe fir, nu cruciulițe.

Deasupra Mălâncravului, în timpul nopții, Luceafărul strălucește de-a lungul satului, începând din Haboș și până în Haiavale, și probabil, inspirată de această prezență a astrului ceresc, o femeie din sat a lucrat o ie având ca model luceferii.

Este una dintre piesele pentru care a fost nevoie de multe luni de zile de trudă și migală.

© Răzvan NEGRU

Fiecare ie, începând de la țesutul pânzei, croit și cusut, poate necesita între trei și cinci luni sau chiar mai mult, de muncă, în funcție de complexitatea modelului.

Se inspiră din fotografii vechi de familie, reconstituind modele cusute pe ii din diferite zone, iar pentru transcrierea modelelor îi este de mare ajutor soțul său. Ioan Pascu, meșter zugrav, zidar, tâmplar și chiar electrician, își dovedește deseori priceperea și tehnica în transpunerea pe hârtie a modelelor vechi de ie, pe care le reface din fotografii ori calendare vechi.

În colecția familiei Pascu se află și o ie veche cusută de cea mai longevivă locuitoare a comunei Laslea, din care face parte și Mălâncravul. Femeia care a țesut ia are acum 94 de ani, iar bluza a cusut-o pe când avea doar 14 ani.

© Răzvan NEGRU

Cătrințe țesute din lână, șorțuri, veste și multe alte minunății lucrate de mână sunt așezate cu mândrie în atelierul familiei din Mălâncrav.

În colțurile încăperii sunt adunate și războaie vechi, dar și fuioare din secolul al XIX-lea, piese folosite la prelucrarea cânepii, motiv pentru care plănuiesc ca în viitor să amenajeze un mic muzeu în care să reconstituie traseul iei tradiționale românești, începând de la prelucrarea cânepii și până la produsul final.

Lucrează acum la o țesătură în patru ițe și povestește că o astfel de lucrătură nu o poate face oricine, căci necesită multă pricepere. Spre exemplu, multe femei își transmiteau modelul de la una la alta, dar în schema scrisă pe hârtie strecurau și o mică capcană, o greșeală pe care o începătoare nu ar fi identificat-o, dar pe care țesătoarea pricepută știa cum să o îndrepte. Ca un soi de cod al meșteșugului.

Dincolo de respectarea cu strictețe a tradiției, familia Pascu este prezentă și în mediile moderne de promovare. Este activă pe pagina de socializare, poate fi contactată prin mail sau telefon (atelierul se află în Mălâncrav, nr. 150, jud. Sibiu, tel. 0774.905.064, tesatorelenapascu@gmail.ro), participă la târguri tradiționale și face voluntariat cu grupe de copii dornici să deprindă arta țesutului.

 

© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
 
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
 
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

jidvei

Sibiul de odinioara

fmct

Comunicat de presa smart city parking

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Covoare
turboclima
Licitatie publica

accentmedia