"Gustaţi România" la Bruxelles!

Produsele tradiţionale româneşti, fie că a fost vorba despre brânză în burduf, brânză în coajă de brad, telemea, caşcaval afumat, urdă, pastramă de oaie sau specialităţi culinare din carne de oaie, au devenit pentru două zile atracţia europarlamentarilor europeni, dar şi a oamenilor care au trecut prin Parlamentul European de la Bruxelles. Aproape 1.000 de oameni au gustat aceste produse şi au declarat că sunt impresionaţi de gustul lor, mai ales că erau produse pe care le–au degustat pentru prima dată.

Timp de trei zile, în perioada 2 - 4 martie 2010, europarlamentarul Daciana Sârbu (PSD) şi Marcel Andrei, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Crescătorilor de ovine şi caprine "Mărginimea" Sibiu şi, totodată, preşedintele Sindicatului Naţional al Crescătorilor de ovine şi caprine din România, împreună cu crescătorii de oi din ţară, au organizat, în incinta Parlamentului European de la Bruxelles, expoziţia denumită "A taste of Romania" (Gustaţi România). Expoziţia pusă la cale împreună cu crescătorii de oi din Sindicatul Naţional al Crescătorilor de Ovine şi Caprine a fost un succes important, ea atingându-şi ţinta şi anume: lobby pentru produsele naţionale româneşti. Peste 30 de crescători de oi din ţară au contribuit cu produse şi bunătăţi româneşti, astfel încât acest demers să fie unul de succes. Pe lângă produsele lactate tradiţionale, vizitatorii au putut degusta palinca şi vinul românesc. Totodată, vizitatorii s-au putut delecta ascultând şi un scurt recital folcloric susţinut de crescătorii de oi. Au fost două zile în care în Parlamentul European s-a vorbit despre România, dar şi despre faptul că nu suntem încă promovaţi la adevăratul potenţial pe care îl avem în domeniul agriculturii. Rezultatele expoziţiei sunt dătătoare de speranţe pentru ciobani că va fi mai bine în viitor, însă este nevoie de multă muncă pentru ca produsele tradiţionale româneşti să se regăsească pe piaţa europeană. Cei mai mulţi membri ai delegaţiei au fost sibieni, în speţă crescători de oi din Poiana, Jina şi Şura Mare, reprezentanţi ai Direcţiei Agricole Sibiu - Stelian Iliu şi Petru Muncaciu, dar şi primarul comunei Alţâna, Ioan Bucşă. Per total, delegaţia românească a numărat aproape 40 de persoane.

Expoziţia a adus o imagine bună României

Prezentarea produselor tradiţionale româneşti în Parlamentul European de la Bruxelles a fost modalitatea cea mai bună de a promova România şi tradiţiile sale. Această prezentare s-a făcut în cursul a două zile. Miercuri seara, 3 martie 2010, a avut loc evenimentul principal, în fapt expoziţia "Gustaţi România". Au participat în jur de 600 de persoane, reprezentând toate ţările Uniunii Europene şi nu numai. Expoziţia a fost organizată în cea mai bună incintă a Parlamentului European. Timp de câteva ore, europenii au gustat din produsele şi băuturile tradiţionale, rămânând impresionaţi de calitatea lor. Cei mai mulţi vizitatori au gustat aceste produse pentru prima dată, susţinând că este nevoie de asemenea produse pe piaţa europeană. Au existat mai multe standuri, în care se găseau produse lactate tradiţionale, palincă, vin, dar şi căciuli din piele de oaie. O reuniune organizată până la ultimul detaliu, astfel încât europenii să ne perceapă aşa cum suntem în realitate şi nu cum s-a întâmplat în trecut, când doar imaginea negativă a României era percepută peste tot. Toţi crescătorii de oi au venit cu cele mai bune produse. Acestea au fost transportate la Bruxelles cu un microbuz în condiţii speciale, astfel încât să nu-şi piardă adevăratul gust. Mai mult, unii dintre ei s-au îmbrăcat în costume populare, astfel încât imaginea tradiţională a României să fie completă. Pe lângă degustări, vizitatorii din Parlamentul European au putut vizualiza şi tradiţiile româneşti, ei urmărind un film realizat de TVR despre viaţa ciobanilor din ţară. Europarlametarul Dacian Sârbu şi Marcel Andrei, preşedintele Sindicatuiului oierilor, au avut grijă ca totul să se desfăşoare conform planului stabilit la Sibiu în urmă cu câteva luni, când se vorbea despre această iniţiativă. Aşa cum era firesc, pe lângă vizitatorii de alte naţionalităţi, la expoziţie au ţinut să fie prezenţi şi o parte din cei 33 de europarlamentari români, cei mai mulţi de la PSD, între care Adrian Severin, Ioan Mircea Paşcu, Rovana Plumb, Viorica Dăncilă, Adriana Ţicău, Sabin Cutaş, Corina Creţu, Teodor Stolojan, Elena Băsescu şi Sebastian Bodu. A lipsit Gigi Becali, unul dintre cei mai aşteptaţi europarlamentari din România. Au lipsit şi europarlamentarii PNL, probabil preocupaţi mai mult, poate de congresul partidului, care urma să se desfăşoare în week-end la Bucureşti.
Au ţinut însă să fie aproape de organizatori Victor Ponta, preşedintele PSD şi soţul Dacianei Sârbu, precum şi Ilie Sârbu, fostul ministru al Agriculturii. Cei doi au lăsat pentru câteva ore politica de o parte şi au încercat să afle de la crescătorii de oi problemele cu care se confruntă şi cum vor putea fi rezolvate într-un viitor cât mai apropiat. Expoziţia a adus o mulţumire evidentă pentru crescătorii de oi, chiar dacă mai este mult de lucru sau mai bine zis mult de tras cu guvernanţii noştri, astfel încât ciobanii să beneficieze de aceleaşi subvenţii ca şi crescătorii de oi din spaţiul european.
Imediat, a doua zi dimineaţa, în jurul orei 12, în holul principal de acces în Parlamentul European, a fost organizată o nouă întâlnire, dar mai mult o recepţie. Totuşi, se poate afirma că recepţia de joi dimineaţa nu a fost cu nimic mai prejos decât expoziţia "Gustaţi România". Aici au participat în jur de 400 de persoane, care au venit să deguste din produsele tradiţionale româneşti. A fost momentul în care crescătorii de oi s-au întâlnit cu Dacian Cioloş, comisar pe Agricultură al Uniunii Europene şi fost ministru al Agriculturii. Acum Dacian Cioloş coordonează politicile pe agricultură ale Uniunii Europene, şi a ţinut să fie aproape de crescătorii de ovine şi caprine din România. Timp de mai bine de o oră, Dacian Cioloş a stat de vorbă cu delegaţia românească şi a făcut lobby pentru produsele noastre tradiţionale. El a declarat că este foarte important să atragem fonduri europene pentru dezvoltarea agriculturii. Odată atrase aceste fonduri pentru construirea de fabrici de lactate şi prelucrarea cărnii, şi piaţa românească va fi una puternică. Este nevoie de sprijinul Guvernului, astfel încât produsele româneşti să ajungă pe piaţa europeană. Însă până a ajunge la Guvern, în acest mecanism trebuie să se implice şi autorităţile locale, în speţă primarii şi preşedinţii de consilii judeţene, care ar trebui să reducă birocraţia. Din păcate, în prezent produsele nu pot ajunge nici măcar în supermarket-urile din ţară. Dacian Cioloş spune că s-au făcut totuşi paşi importanţi în promovarea produselor tradiţionale, mai ales în ceea ce priveşte condiţiile de igienă, care s-au îmbunătăţit foarte mult. Practic, trebuie ca crescătorii de oi să fie ajutaţi, iar lobby-ul pentru aceste produse în spaţiul european să fie unul mult mai consistent.

Vorbe cu rost

Cu toate că poate era normal ca organizatorii acestei expoziţii, în speţă Daciana Sârbu şi Marcel Andrei, să-şi aroge meritele pentru această acţiune de succes, ei nu s-au lansat în discursuri interminabile, ci au punctat ceea ce era esenţial şi anume: promovarea produselor tradiţionale în spaţiul european. "Astfel de acţiuni sunt cele mai reuşite şi cu rezultate imediate şi nu videoclipurile care s-au făcut pentru promovarea României pe bani mulţi şi ecouri puţine. Crescătorii de oi trebuie sprijiniţi mai mult de Guvern, iar noi am făcut ceea ce am crezut mai bine. Rămâne să vedem care vor fi ecourile în timp ale acestei expoziţii", a spus Daciana Sârbu. La rândul său, Marcel Andrei spune că a fost cea mai bună modalitate de a prezenta produsele tradiţionale româneşti în spaţiul european, în ciuda tuturor problemelor cu care se confruntă crescătorii de oi din ţară. El a declarat că speră într-un ajutor mai consistent din partea guvernanţilor, iar deciziile în domeniul agriculturii să nu mai fie influenţate de politic într-o aşa mare măsură. Artizanii expoziţiei "Gustaţi România" susţin că vor merge cu acest proiect mai departe şi vor organiza la vară, probabil în luna iunie, o vizită în ţară a europarlamentarilor din Comisia de Agricultură a Parlamentului European. Astfel, europarlamentarii vor putea vedea la faţa locului modul în care se prepară aceste produse, care sunt problemele crescătorilor din ovine şi caprine din ţară, mai ales că România reuşeşte să atragă abia 30 la sută din subvenţiile pentru agricultură ale Uniunii Europene, dar şi modalitatea prin care vor putea sprijini promovarea produselor tradiţionale în Europa.

În vizită la Parlamentul European

Pe lângă obiectivele principale ale acestei vizite la Bruxelles şi anume expoziţiile de produse tradiţionale, membrii delegaţiei româneşti s-au putut familiariza cu mecanismul Uniunii Europene şi cu atribuţiile Parlamentului European. Miercuri dimineaţa, 3 martie, crescătorii de oi au luat parte la o scurtă conferinţă privind funcţionarea Parlamentului European, susţinută de reprezentanţii României, cei apolitici, la Bruxeles. Trebuie menţionat că pe lângă europarlamentarii români, la Bruxelles, în Parlamentul European, lucrează şi foate mulţi funcţionari români care nu au nici o legătură cu politica. Astfel, au fost prezentaţi toţi cei 33 de europarlamentari români, grupurile politice din care fac parte pe parcursul mandatului, modul în care se aprobă legislaţia europeană (în acest moment 60 la sută din legislaţia europeană este tranpusă în cea românească) şi bineînţeles modul în care funcţionează Parlamentul European. Trebuie menţionat faptul că în Parlamentul European le este interzis europarlamentarilor atacul la persoană. Astfel, într-o lună, europarlamentarii îşi petrec cel mai mult timp la Bruxelles, participând la lucrările comisiilor şi a grupurilor politice, apoi timp de o săptămână se află la Strasbourg, în Franţa, unde votează în plen hotărârile adoptate. Într-o lună, le mai rămâne aproximativ o săptămână pentru a se întâlni cu alegătorii din circumscripţiile din care provin.
Profitând de această conferinţă, ciobanii din ţară s-au întâlnit şi cu Nicolae Ştefănuţă, administratorul Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pentru a expune problemele cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi. Nicolae Ştefănuţă este sibian, părinţii săi fiind născuţi în Mărginimea Sibiului, şi este persoana care se ocupă ca europarlamentarii din Comisia de Agricultură să beneficieze de toate informaţiile necesare adoptării unei directive europene, recomandări sau decizii referitoare la agricultură.

Birou de europarlamentar pe jumătate sibian

În timp ce crescătorii de oi îşi prezentau problemele la conferinţa privind funcţionarea Parlamentului European, reprezentanţii mass-media au fost invitaţi să participe la şedinţa grupului politic al socialiştilor europeni, la care au aderat şi europarlamentarii din ţară ai PSD şi PC. Era o şedinţă normală de lucru, în care se trasa strategia pentru proiectele susţinute de socialiştii europeni pentru şedinţa de plen care urma să aibă loc în două săptămâni. Invitat la această şedinţă, pentru a lua pulsul activităţii, a fost şi preşedintele Parlamentului European, Hermann van Rompuy, care obişnuieşte să facă astfel de vizite la grupurile politice înaintea şedinţelor în plen. După încheierea şedinţei, europarlamentarul Daciana Sârbu a invitat presa la biroul său de europarlamentar din incinta Parlamentului European. Un birou modest, în care mai lucrează alţi doi funcţionari care au menirea să furnizeze toate informaţiile privind dezbaterile ce au loc în Parlamentul European, astfel încât Daciana Sârbu, pe lângă activitatea personală, să fie informată asupra a tot ceea ce se întâmplă în Parlament, fie la întâlnirile de grup politic, fie la comisii. Trebuie spus că Daciana Sârbu este pe jumătate sibiancă, deoarece mama sa este născută la Sibiu. În fapt, Sibiul a fost primul oraş în care Daciana Sârbu şi-a deschis un birou de europarlamentar. Acest lucru se întâmpla în luna noiembrie, la sediul PSD Sibiu.

Un oraş cosmopolit, cu bune şi cu rele

Lăsând deoparte expoziţia şi vizita la Parlamentul European, membrii delegaţiei au avut ocazia ca în fiecare zi, timp de câteva ore, să viziteze cel mai cosmopolit oraş al Europei. Un oraş cu un trecut încântător şi instituţii emblematice pentru Belgia, dar şi cu aer european, în care îşi duc traiul de zi cu zi oameni din toată lumea. O diversitate de rase şi mentalităţi care au transformat Bruxelles-ul într-o capitală a Europei. Un oraş destul de scump, dar dacă ştii să negociezi poţi obţine preţuri rezonabile, chiar şi pe străduţele cu magazine din apropierea centrului oraşului. Dacă eşti în Bruxelles trebuie să te plimbi prin Grand Place (aici se află Muzeul Regal al Belgiei, dar şi Primăria Bruxelles), cea mai cunoscută piaţă din oraş. Acest lucru se datorează şi faptului că la doar câteva sute de metri se află celebrul "Manneken Pis" (statuia din bronz a unui băieţel care urinează şi despre care circulă o legendă conform căreia în timpul unei invazii străine a scăpat oraşul de un mare incendiu, urinând pe focul care urma să se extindă rapid). Un alt obiectiv important aflat în apropierea Grand Place este şi Teatrul regal de la Monnaie. De asemenea, toată piaţa este împânzită de magazine de tot felul, de la cosmetice, îmrăcăminte, suveniruri, electronice şi până la ciocolaterii şi braserii, unde belgienii îţi prezintă cea mai bună ciocolată şi bere din lume. Sunt sute de feluri în care se prepară ciocolata şi berea. Paradoxal, preţul acestor produse tradiţionale belgiene sunt mai acceptabile decât preţul produselor obişnuite.
Un alt punct de atracţie este Atomium, o construcţie ce cuprinde 9 sfere din oţel conectate între ele, dând forma unui atom. Fiecare sferă are un diametru de 18 metri şi oferă o privire de ansamblu asupra Bruxelles-ului. Însă pentru a putea intra în Atomium trebuie să te înarmezi cu o răbdare de fier, deoarece construcţia este asaltată de foarte mulţi turişti în fiecare zi.
Dacă vrei să petreci o zi mai liniştită, departe de forfota din centrul oraşului, ai la dispoziţie Parcul Centenaire şi Muzeul Regal de Artă şi Istorie. Un parc ce se întinde pe câteva zeci de hectare şi un muzeu imens, ce necesită să-i aloci destul de mult timp. Doar pentru a vizita colecţiile principale ale muzeului îţi trebuie cel puţin două ore. Aici la loc de cinste tronează o statuie a regelui Leopold II al Belgiei, unul dintre cei mai importanţi conducători ai ţării, dar sunt redate pe covoare ţesute imagini importante din bătăliile belgienilor. De asemenea, mobilierul regal tradiţional are un spaţiu important. Totodată, poţi face o incursiune în trecutul unor ţări din toată lumea, încăperile muzeului fiind amenajate pe continente.
Însă dacă vrei să mergi la cumpărături, cel mai apropiat mall de Parlamentul European este Schoping Cittz 2. Taxiul de la Parlamentul European şi până la acest mall, unul dintre cele mai mari din Bruxelles, te costă 10 euro.
Pe lângă atracţii istorice şi clădirile moderne din oraş, există şi o altă faţadă, cea a periferiei Bruxelles-ului. Aici, deşi clădirile şi magazinele arată impecabil, există zone în care gunoiul menajer tronează în faţa acestora, fiind ridicat abia în jurul amiezii.
În mediul rural, situaţia este cu totul altfel. Este greu să vezi un petic de pământ nelucrat, iar casele au o arhitectură aparte, îmbinând tradiţia şi istoria. Este total diferit de imaginea pe care ţi-o oferă Bruxelles-ul. Una peste alta, Bruxelles este un oraş libertin şi modern, dar care ştie să-şi pună în valoare tradiţia şi istoria.
.