Maşinile rulate atrag mulţi cumpărători datorită preţului scăzut şi pentru că deprecierea lor în timp este mai mică decât în cazul maşinilor noi. Odată ce iese pe poarta show-room-ului, se spune că o maşină e deja veche. În cazul celor second hand, preţul nu diferă foarte mult dacă vehiculul are 8 sau dacă are 10 ani, iar cel care cumpără poate doar să spere că a făcut o afacere bună.

Mecanicii din Sibiu spun că maşina perfectă, „care nu bate şi nu troncăne”, nu există. Orice maşină rulată are problemele ei, mai mici sau mai mari. Cum să nu luăm ţeapă când cumpărăm o maşină second hand? Răspunul l-am aflat, dar nu e întotdeauna la îndemână: să cumpărăm maşina unei cunoştinţe.

 

Maşinile de ocazie, la mâna norocului

 

Nu există o regulă generală atunci când cumpărăm o maşină la mâna a doua. Există, însă, câteva precauţii de care oricine e bine să ţină cont chiar dacă nu are cunoştinţe tehnice.

• „Cel mai bun lucru pe care l-ai putea face este să cumperi o maşină de la un cunoscut sau de la o persoană recomandată. Mai poţi lua o maşină de care ai auzit sau pe care o ştii de la cunoscuţi. În momentul în care iei o maşină de pe internet sunt şanse mari să aibă probleme, nu neapărat tehnice, cât în ceea ce priveşte corectitudinea istoricului”, spune Adrian, un mecanic de la service auto, din Sibiu.

Ceea ce credeam că nu se mai întâmplă, este practică în continuare, de aceea, mecanicul căruia i-am cerut sfatul a insistat ca maşina rulată să o luăm de la cunoştinţe, de la oameni pe care să îi găsim şi după ce am dat banii.

• „Se practică măsluirea caietelor de service, modificarea lor, a kilometrajului. Ca regulă generală, asta e părerea mea: să iei maşină second hand de la cineva cunoscut. Dacă niciun cunoscut nu are maşină de vânzare, o soluţie ar fi să o iei de la o firmă care îţi oferă garanţie. Abia în ultimă instanţă trebuie să iei maşina de pe internet sau de la samsari”, a mai spus Adrian.

 

„Maşina ţinută în garaj, în Germania, condusă de o bătrânică” - o afacere proastă

 

Tot ca sfat, mecanicul ne-a spus să nu ne încredem niciodată în „maşina adusă din Germania, condusă de o bătrânică, ce nu folosea decât să se ducă la piaţă sau la doctor, iar în rest, a stat doar în garaj”.

• „Aceasta nu există! E cea mai proastă afacere”, ne-a spus mecanicul.

Potrivit acestuia, pe internet sunt două categorii de vânzători: cei care îşi cumpără maşina nouă şi vor să scape de cea veche şi intermedierii care fac afaceri din comerţul cu maşini rulate.

• „De aici încolo rămâne la latitudinea fiecăruia. Dacă nu ai un pic de fler nu ai cum să îţi dai seama, nu poţi să faci deosebirea dintre un dealer de maşini şi un tip care îşi vinde maşina. O maşină second are destul de multe hibe: începând de la uzurile normale, suspensie, articulaţie, parte de motor, până la reparaţii capitale după daune totale. Te poţi uita în primul rând la cel care o vinde, al câtelea proprietar este. Dacă a trecut prin 5 – 7- 10 mâini, e clar că maşina a avut probleme. Te mai poţi uita dacă are un caiet de service, să verifici la reprezentanţă intrările, dacă există aşa ceva. Dacă nu există istoric în service, există istoric al intervenţiilor pe asigurare. Sunt tot felul de firme care verifică daunele suferite pe RCA. Poate fi o chestiune concludentă”, ne-a explicat mecanicul auto.

De asemena, când cumpărăm o maşină rulată mai sunt chestiuni care nu pot fi ascunse: urmele de uzură fizică.

• „Dacă maşina are în bord 100.000 de kilometri şi în interior e ruptă, există uzură la pedale, la volan, la schimbătorul de viteze, la scaunul şoferului, există rugină în stadiu avansat, e clar că ceva nu e în regulă. De anunţul cu maşina care nu bate, nu troncăne, iar proprietarul acceptă orice test, eu m-aş feri”, a mai spus Adrian.