Tribuna
FOTO și VIDEO: Copii fără copilărie, trimiși să cerșească în centrul Sibiului
FOTO și VIDEO: Copii fără copilărie, trimiși să cerșească în centrul Sibiului

Pe lângă clădirile vechi cu arhitectură deosebită, monumentele istorice și aerul turistic, centrul Sibiului mai deține o componentă ce pune în umbră atracțiile care aduc aici oameni din toate colțurile lumii. Cerșetorii, căci despre ei este vorba, par să profite la rândul lor de numărul mare de turiști, care vizitează burgul medieval, „atacându-i” atunci când se așază la vreuna dintre terasele din centrul istoric. Pentru a eficientiza practica, cerșetorii își trimit copiii, mizând pe faptul că micuții, îmbrăcați sărăcăcios, vor stârni mai multă compasiune și, implicit, vor strânge mai mulți bani. Strada Nicolae Bălcescu, Piața Mare, Piața Mică, Piața Huet sau Pasajul Scărilor sunt zonele cele mai frecventate, în Sibiu, de turiști, deci și de cerșetorii care au înțeles că acest potențial poate fi exploatat nu numai de hotelieri și proprietarii de restaurante, ci și de ei, maeștri atingerii corzilor sensibile.

O zi obișnuită, la o terasă de pe Bălcescu. Te așezi la masă, comanzi o cafea și privești trecătorii grăbiți și turiștii care fotografiază clădirile. N-au trecut nici zece minute de când te-ai instalat pe terasă și ești luat în primire de doi copii: „Nenea, ne dai și nouă un ban?”. 

„Patronii” copiilor scoși la cerșit monitorizează totul

Cei doi țânci nu au mai mult de șase ani. Sunt îmbrăcați cu haine murdare și par că își cunosc bine „meseria”. Privesc în stânga și în dreapta, cu precauție, dar și cu acea atenție a omului aflat în exercițiul funcțiunii. Cel mai mare dintre ei apucă bancnota de 5 lei oferită și luându-l pe tovarășul său pe după umeri pleacă, bucuros, către terasa de vizavi unde abordează un cuplu de turiști străini. Femeia le oferă copiilor o plăcintă pe care o avea într-o punguță, dar ei insistă, cerând bani. După un schimb de gesturi, bărbatul prinde mesajul și-i întinde unuia dintre copii trei bancnote de 1 leu. Cei mici pleacă spre fostul Palat al Telefoanelor, unde îi așteaptă o femeie însoțită de un alt copil. Se retrag la umbra unui zid, unde micuții predau „prada”, apoi revin pe Corso. 

„Îi bagă pe copii la înaintare”

Traian P. e pensionar și printre tabieturile sale se regăsește și băutul cafelei de dimineață la o terasă de pe Bălcescu:

 E plin de cerșetori, mai ales copii. Să vedeți cum îi supraveghează de la distanță mamele, dacă ființele astea pot fi numite mame. Oamenii le dau copiilor bani pentru că le e milă de ei, dar banii ajung tot la adulți, care îi dau pe băutură sau mai știu eu ce. Eu, de exemplu, o știu demult pe o femeie surdo-mută care vine pe la terase și vinde tot felul de lucruri, ca să facă un ban. Îi dau, pentru că știu că e bolnavă. Le-aș da și copiilor, dar știu că banii la cei care îi bagă la înaintare, profitând de ființele astea nevinovate și chinuite, povestește bărbatul.

Un alt punct strategic al cerșetorilor care își trimit copiii să ceară bani este parcarea de la Cazarma 90. Grupurile bine organizate stau atât la bariera de la intrare, cât și la cea de la ieșire. 

„Veterani și juniori”

Bătrânele care cerșesc în pasajul de la fostul hotel Bulevard sau în cel de la Dumbrava sunt cunoscute de cei care trec des prin aceste locuri. Din când în când, în centrul orașului mai vezi îndreptându-se spre tine mâini zbârcite de bătrâni ieșiți la cerșit, dar ponderea pe „piața milei” o au copiii trimiși să ceară de adulții care îi supraveghează de la distanță. În zona Pasajului Scărilor întâlnim o femeie care cere, ținând lângă ea doi copii. Are o abordare care dă roade mai ales în cazul turiștilor: „Dați-mi și mie un ban, să iau ceva de mâncare la copilași!”. Copiii te privesc rugător, iar dacă te arăți insensibil la rugămințile femeii, intră ei pe fir: „Hai, nenea, dă-mi niște bani, că mi-e foame. N-am mâncat de două zile”. După ce o femeie le dă un corn și se îndepărtează, copiii își ies din rol, abandonând mina aceea chinuită și redevenind veseli. Femeia pune cornul într-o plasă, dar pe chip i se citește nemulțumirea. Cu siguranță niște bani ar fi fost mult mai apreciați. 

Cerșetoria, o pată pe obrazul turismului sibian

Proprietarul unuia dintre localurile situate în centrul istoric spune că:

Cerșetoria e o pată pe obrazul turismului sibian. Mai ales vara e plin de cerșetori și e foarte greu să îi alungi.Când intră în local,mai ai un control cât de cât, dar pe terasă e greu să le ții piept. Îi alungi, dar după zece minute, când nu ești atent, revin și îi agasează pe clienți. Păcat că tot ce oferă frumos Sibiul e pus în umbră de cei care cerșesc. Și încă ceva: cei mai mulți, care vin să ceară sunt copii trimiși de părinți sau de frați mai mari, care îi așteaptă la colț și le iau banii.

Sute de amenzi

Chiar dacă anual sunt aplicate sute de amenzi de polițiștii locali pentru apelare la mila publică, fenomenul cerșetoriei pare că rezistă. În ciuda sancțiunilor, cei care practică această „meserie”, direct sau prin intermediul copiilor, își continuă activitatea în zona centrală a orașului. Psihologii spun că un copil obligat să cerșească poate rămâne cu sechele psihice pentru tot restul vieții, frustrările din copilărie putând genera o serie de probleme la vârsta maturității. Cu toate acestea, exploatarea micuților de către adulți inconștienți e un fenomen pe care îl poți întâlni zilnic, la vedere, în centrul unuia dintre cele mai vizitate orașe din România. 






comentarii
1 comentarii

legi nu sint,hot al cons municipal nu,politie de ......nu
politistii locali iau si ei ciubuc de la cersetori?
primarie primarie
da si cei ce dau au vina lor
ardeo
25.08.2019 14:14
Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

Thyssenkrupp System Engineering GmbH

casino

CibinFEST

Lansare proiect Cod SMIS 126210

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia