logo
FOTO: De Rusalii, Sebeşu de Jos s-a prins în Hora de la Rusca
Dumitru CHISELIŢĂ
4113 vizualizari
FOTO: De Rusalii, Sebeşu de Jos s-a prins în Hora de la Rusca
Povestea începe aşa: la finele secolului al XVIII-lea, sătenii din Sebeşu de Jos erau, cum spune şi cântecul, "slugile lui Brukenthal" – lucrători pe domeniile baronului Samuel von Brukenthal, din zona Avrigului. Munca era grea, sărbătorile creştineşti ale românilor nu erau respectate de stăpân, ei fiind nevoiţi să lucreze chiar şi când era zi de praznic în calendare. Până într-o zi, când sebeşenii au ales să fie oameni liberi, nu simple slugi, chiar ale unei personalităţi ca Brukenthal.

Hora de la Rusca, puţină istorie

Tradiţia Horei de la Rusca are ca "pornire" o întâmplare ce s-a transformat în obicei. Când în Sebeşu de Jos erau numai 70 de familii, "acestea împreună cu locuitorii satelor Porceşti, (acum Turnu Roşu), Sebeşu de Sus şi Racoviţa munceau pe moşia lui Brukenthal. Într-un an, în a doua zi de Rusalii, "logofeţii Grofului anunţând locuitorii din Sebeşu de Jos să iasă la muncă, aceştia refuză, în loc să iasă la muncă, femei, bărbaţi, bătrâni şi copii, ies la capătul satului  dinspre munte, unde se găseşte o livadă frumoasă între râu şi pădure, încinge o horă mare şi în prezenţa Logofeţilor cântă”, ne informează traditiisibiene.ro. Tot de aici aflăm că Hora de la Rusca nu a fost un joc simplu, ci o "horă înnodată", în cadrul căreia lanțul de dansatori a creat mai multe noduri. Jocul era condus de un vătaf care înnoda hora cea mare de multe ori şi tot numai un bun conducător putea să desfacă aceste noduri, fără să rupă şirul de braţe.


Tradiţie continuată şi anul acesta

Obiceiul s-a pierdut pentru o vreme, dar, din 1978, a fost reinviat, prin grija Dinei Stoica, cea care, în fiecare a avut grijă ca, de Rusalii, tradiţia să nu se piardă. Cu o scurtă peiioadă de întrerupere după 1989, "Hora de la Rusca" a fost reluată, ea devenind una din marile sărbători ale Sebeşului de Jos şi Ţării Oltului.

Duminică, de Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh, cunoscută popular ca Rusaliile, satul Sebeşi de Jos, din componenţa comunei Turnu Roşu, a fost în sărbătoare. Sărbătoarea Horei de la Rusca, devenită, dintr-un un simplu joc, un adevărat festival folcloric.

Evenimentul a debutat conform tradiţiei, în piaţa din centrul satului, unde, după oficierea Sfinteu Liturghii la Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", sebeşenii şi oaspeţii lor, în frune cu primarul comunei Turnu Roşu, Stelian Istrate, s-au renunit în tradiţionala horă, ca un preludiu la regalul focloric ce va urma.
După încheierea jocului, cei prezenţi, în frunte cu un stegar călare, a cărui imagine zici că a coborât dintr-o epopee istorică, s-au deplasat, la propriu, cu mic cu mare, pe platoul Rusca (aflat la o distanţă apreciabilă de centrul satului), unde a început sărbătoarea propriu-zisă.

Aici, la Rusca, pe scena special amenajată, au urcat, cântat şi jucat, reamintindu-ne că folclorul de calitate încă nu a pierit, Ansamblul de dansuri populare din Turnu Roşu, Ansamblul "Hora de la Rusca" din Sebeşu de Jos şi ansamblurile "Moşniţeana" din Moşniţa Nouă – Timiş, şi "Junii Hetiurului" din Hetiur-Mureş. Spectacolul a continuat cu recitaluri folclorice susţinute de Mariana Anghel, Adriana Anghel, Izabela Tomiţă, Geanina Gavrilă, Ionela Sterp, Natalia Rusu şi Cristian Tomoni. Evenimentul a fost prezentat de Daniela Ţurlea.

În fiecare an, de Rusalii, Sebeşu de Jos se prinde în Hora de la Rusca. Iar amintirea curajului "slugilor lui Brukenthal" de a-şi sfida vremelnicul stăpân şi de a fi oameni liberi pe pământul lor de la poalele Munţilor Făgăraş încă se mai poate observa pe chipurile sebeşenilor, care ştiu să se bucure de sărbătoarea şi care reuşesc să îi bucure şi pe oaspeţii lor, indiferent daca sunt din satele vecine sau sosiţi din alte colţuri ale ţării, fascinaţi de frumuseţea locului şi a oamenilor.    

 






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

grand prix

targ de nunti

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
Licitatie publica

accentmedia