În ultima vreme, sistemul de învățământ din România are parte, aproape în fiecare zi, de noi reglementări. Liviu Pop, ministrul Educației, a emis în ultima perioadă măsuri de la care se așteaptă creșterea performanței în acest sector. Recent, a semnat un ordin de schimbare a regulamentului în unitățile școlare, printre prevederi fiind interzicerea folosirii telefoanelor mobile, fără acordul profesorilor, în timpul cursurilor, aceea că elevii nu sunt obligați să poarte uniformă și că se va desființa elevul de serviciu. Ce părere are unul dintre foștii miniștri ai Educației? Ei bine, în cadrul unui interviu acordat TRIBUNEI, prof. Sorin Cîmpeanu, distins recent cu titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu" Sibiu, a declarat că un plus de rigoare e necesar, însă trebuie avut în vedere un echilibru al măsurilor luate.

 

Rep: Recent, ați primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei Forțelor Terestre "Nicolae Bălcescu" din Sibiu. Ce reprezintă această distincție pentru dumneavoastră?

Sorin Cîmpeanu: Întotdeauna revin cu plăcere în orașul Sibiu, un oraș în care am organizat mai multe întâlniri ale Consiliului Național al Rectorilor din România, unde prof. Ioan Bondrea, rectorul ULBS, este vicepreședinte, iar eu președinte. Am fost deosebit de onorat să primesc titlul de Doctor Honoris Causa al AFT, o instituție de învățământ militar care sărbătorește 170 de ani de existență. Este o onoare deosebită și unică pentru mine. Eu am mai primit acest titlu, dar niciodată din partea unei instituții de învățământ superior militar și nici în Sibiu. E un motiv în plus de satisfacție.

Rep: Cum vedeți învățământul superior din Sibiu?

S. C: Învățământul superior din Sibiu este un învățământ de înaltă calitate, apreciat ca atare de către toți reprezentanții sistemului de învățământ superior, fie că vorbim de reprezentanții universităților, fie de cei ai Ministerului Educației sau ai altor structuri, cum ar fi Agenția Română de Asigurare a Calității, care a apreciat cu grad de încredere ridicat ambele universități din Sibiu, ULBS și AFT.

Rep: În ultima vreme, în sistemul de învățământ din România sunt numeroase schimbări. Cum le comentați?

S. C: Da, învățământul de astăzi este plin de provocări. Văd asta din perspectiva unui fost ministru al Educației, a președintelui Consiliului Național al Rectorilor, a președintelui Agenției Universitare a Francofoniei, o structură ce reunește peste 850 de universități din 111 țări. Faptul că unui reprezentant al învățământului din România i-a fost acordată prin vot această funcție, pentru următorii patru ani, este o recunoaștere a sistemului de învățământ superior din România din partea reprezentanților academici internaționali. Acesta este unul din punctele bune de care beneficiem și pe baza realizărilor sistemului de învățământ românesc dinainte de 1989. Din păcate, însă, nu am manifestat suficientă coerență în organizarea sistemului de învățământ superior. O spun cu regret, o spun fără să mă exclud, pentru că în 2014-2015 am avut și eu calitatea de ministru al Educației și Cercetării Științifice Naționale. În toată această perioadă de după '90 nu am dat dovadă întotdeauna nici de coerență, nici de consecvență. Sunt două atribute esențiale, care ar trebui să caracterizeze un sistem de învățământ. Sunt adeptul ideii că un popor educat știe să aibă mai bine grijă și de sănătatea lui, și de prosperitatea lui, și de siguranța și securitatea lui. Toate derivă din educație. Pentru asta, la nivelul educației, ar trebui să dăm în primul rând dovadă de viziune, consecvență și coerență.

Rep: Cum credeți că vor contribui aceste ultime măsuri (eliminarea uniformei, a elevului de serviciu și interzicerea telefoanelor mobile) la performanța actului educațional?

S. C: Schimbările sunt mult prea frecvente, poate necesare de multe ori. Ele pot aduce un plus de satisfacție cu privire la unele obiective, dar cu siguranță nu aduc un plus de stabilitate și coerență. Vă spun din poziția de rector în al șaselea an de mandat. Nu am avut doi ani consecutivi cu aceleași reglementări în sistemul de învățământ superior. Încerc să evit termenul de instabilitate, însă este greu și îl înlocuiesc cu acela de nivel slab de coerență și consecvență, ca să fiu elegant și academic. Până când nu vom înțelege că trebuie să fim coerenți și consecvenți în educație, cred că rezultatele vor întârzia să apară. Măsurile luate astăzi își pot vedea efectele doar pe termen mediu și lung. Spre deosebire de alte domenii, în educație rezultatele nu se pot vedea decât pe termen mediu și lung. Nu putem avea rezultate imediate. Nu putem să luăm o măsură astăzi și într-o lună să vedem o schimbare esențială. Oricum, un plus de rigoare nu strică, dar ea trebuie echilibrată cu libertatea pe care trebuie să o lași oricărui elev pentru a se dezvolta conform aptitudinilor sale. Este un echilibru foarte important, în egală măsură dificil de găsit în aplicarea acestor reglementări. De aceea, cred că în sistemul de învățământ ar trebui să rămână acele persoane care au vocație de dascăli! Tocmai pentru că este dificil să faci un echilibru între rigoare - cum e purtarea uniformelor și utilizarea telefoanelor mobile - și libertatea pe care trebuie să o lăsăm fiecărui tânăr.

Nu trebuie să uităm nici de libertatea cadrelor didactice. Nu e o rețetă ca la farmacie. Sunt o serie de obiective pe care trebuie să le îndeplinească. Fiecare cadru didactic, având vocație, va alege acele instrumente pe care le consideră cele mai potrivite pentru ca elevii să beneficieze de ele și să fie pregătiți pentru societate.

Rep: În cât timp ar putea învățământul din România să devină mai eficient?

S. C: Depinde de modul în care vom înțelege, în opinia mea, că atât coerența, cât și consecvența sunt trăsături necesare sistemului de învățământ în România.