logo
Fă-ți un cadou fără de preț: ia-o acasă pe Tigra!
Fă-ți un cadou fără de preț: ia-o acasă pe Tigra!

În mod cu totul eronat, credem că patrupedele comunitare sunt ale nimănui, că nu avem nicio responsabilitate pentru ele, uitând că, de fapt,  sunt ale noastre, ale tuturor celor care alcătuim comunitatea. Abandonul, maltratarea, lipsa sterilizării, a implicării în adopții sunt cauzele principale pentru care avem animale comunitare. E motivul pentru care vă spunem povestea de mai jos:

“I-am dat numele Tigra după desenul frumos de pe blana ei. Inițial, am văzut-o într-o poză pe fb. O femelă de talie medie, tigrată, cu  pulpa din spate măcelărită; dintr-o  rană mare, sângerândă se vedea carne vie.  Ulterior am aflat că avea și femurul rupt, astfel că de zile întregi nu se mai alimenta, din cauza durerilor atroce.  Ajunsese o umbră de câine care aștepta să moară…

Până la momentul accidentului ei, Tigra a trăit pe străzi, din mila oamenilor cu suflet bun, împreună cu unicul pui pe care-l mai avea, un cățelandru frumos și jucăuș, devenit umbra mamei lui. Se aveau unul pe celălalt, se aciuaseră în curtea unei firme dezafectate unde își duceau veacul. N-au deranjat pe nimeni niciodată, nu au fost agresivi, dimpotrivă… recunoscători și prietenoși cu oricine le dădea atenție sau puțină mâncare.    

Când am văzut poza cu ea rănită, am mobilizat câțiva cunoscuți și am plecat să o căutăm, pentru a o duce la medic, gândind că, lăsată în stradă, ar fi agonizat până ar fi murit.

Două zile la rând nu am găsit-o, deși oamenii care locuiau în zonă o vedeau slăbită și suferindă, fie seara, fie dimineața devreme. A treia zi am reușit să dăm de ea și să o ducem la veterinar. N-a opus nici cea mai mică rezistență. Avea o privire atât de tristă și de resemnată, încât ne-a podidit plânsul. Puiul ei, rămas în stradă, la fel.  Deși energic până atunci, în scurt timp, Rex (așa l-au botezat vecinii) a devenit apatic, s-a îmbolnăvit și, în ciuda eforturilor câtorva dintre noi de a-i asigura mâncare și tratament, a murit. De boală, de tristețe… nu se știe…

În schimb, Tigra, mama lui, e bine.  Șansa noastră și a ei a fost să dăm peste o echipă extrem de dedicată. I s-au făcut rapid analize, a fost operată, i s-a tratat infecția , iar acum Tigra se reface văzând cu ochii. Doctorul Mircea Cioran și-a asumat cu răbdare și competență salvarea ei.  Și a reușit. Cred că nicio apreciere și nicio mulțumire din lumea asta nu ar putea echivala cu sentimentul pe care îl are un medic, fie el de oameni sau de animale, atunci când salvează o viață. După operație, Dana, o tânără din echipa doctorului Cioran,  a scos-o pe Tigra afară, pe brațe, zi de zi, până când a reușit să se ridice singură pentru a-și face nevoile.  În privirea blândă, i-a revenit licărul jucăuș.  A prins încredere în ea și în oamenii minunați care îi poartă de grijă. Deși a suferit mult, Tigra e un companion echilibrat, cu energii extraordinare și fără nici cea mai mică pornire agresivă.”

Povestea Tigrei este, de fapt, povestea a zeci, sute de câini comunitari… Am spus-o aici, în speranța că se va găsi cineva care să o ia acasă și să-i ofere liniștea și siguranța de care are atâta nevoie.  Toți cei implicați în salvarea ai au deja animale comunitare adoptate, așa încât apelul acesta se îndreaptă către orice om bun care înțelege că revenirea ei pe stăzi, după operație, îi va fi fatală. În schimbul acestui gest salvator, Tigra e gata să fie loială și să iubească necondiționat pentru toată viața. Având un suflet de înger cu patru lăbuțe aproape, merită să puneți în balanță ce pierdeți și ce câștigați. Sărbători luminate!

Relații la numerele de  telefon: 0735 400 088 sau 0744 143 249

 

 




comentarii
1 comentarii

Dumnezeu sa va aiba in paza lui, pe voi care atzi dus-o pe Tigra la veterinar si pe medicul Cioran care a ingrijit-o! Ce frumos, ce omenos gest, de Craciun!
Mick
17.12.2017 15:02
79.118.129.36
Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

marquardt

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
Licitatie publica

accentmedia