Tribuna
brukenthal museum
Excursiune în Munții Cibinului și Făgărașului. La 1911, cu trăsura ori călare în Păltiniș și drumeție prin codru cu miros de rășină la Bâlea
Sorana MAIER
2084 vizualizari
Excursiune în Munții Cibinului și Făgărașului. La 1911, cu trăsura ori călare în Păltiniș și drumeție prin codru cu miros de rășină la Bâlea
© Reproducere din revista Luceafărul. Colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu

Împrejurimile Sibiului, astăzi căutate de turiști pentru frumusețea lor, erau și în vremurile trecute un loc ce atrăgea iubitorii de natură. La începutul secolului XX, drumul spre Păltiniș era accesibil cu trăsura sau călare, iar iubitorii muntelui urcau la Bâlea pe jos. Deschidem o altă pagină din istoria Sibiului, răsfoind un articol ce povestea experiența minunată a excursiilor și drumețiilor din jurul Sibiului, în anul 1911. Dacă astăzi, ajungem în Păltiniș cu mașina, iar la Bâlea cu telecabina și cu autoturismul, în vremurile acelea stațiunile montane erau accesibile cu trăsura sau călare, iar la Bâlea se putea ajunge pe jos. Dar toate acestea erau, pentru turiștii din acele vremuri, un prilej în plus de a se bucura de farmecul naturii și al muntelui.

Excursia noastră în trecutul Sibiului o facem astăzi, tot din paginile revistei Luceafărul, aflată în colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, revistă care în anul 1911 publica articolul „Excursiuni în Munţii Cibinului, Făgăraşului şi Braşovului”.

„Ardeal, - ţară încântătoare! Te-a înzestrat natura cu toate comorile - încins de o cunună de munţi eşti ascuns ca o ţară din poveşti în inima Europei. Adumbrit de un trecut glorios, stăpânit de neamuri deosebite, cari se iubesc şi se urăsc, se luptă, şi se înving; o minunată lume mică în lumea mare, un mărgăritar în coroana Habsburgilor". Acestea sunt cuvintele lui N. Witt asupra ţării noastre, cuvintele unei inimi simţitoare, a unui suflet înţelegător, cari tocmai fiind spuse de un străin, sunt mai preţioase pentru noi. Şi tot mai des trec turişti şi învăţaţi străini peste pădurea Transilvaniei, cum o numeau Romanii, şi se întorc acasă învinşi de frumuseţile şi farmecile acestei ţări”, își începea T. R. Popescu pledoaria pentru vizitarea împrejurimilor Sibiului.

De o zi superbă aveau parte cei care urcau cu trăsura ori călare până la Păltiniş, unde un drum frumos şi bine pietruit prin pădure ducea, după 10 km, până în Răşinari, satul cu români bogaţi şi locul de naştere al poetului Octavian Goga.

Rășinariul este descris ca un loc pitoresc, cu case îngrijite, unde călătorului îi băteau la ochi porțile înflorate și încrestate, rășinărenii fiind oameni gospodari ce păstrau îndeletnicirile din bătrâni, aveau un port mai simplu decât cel săliștenesc, dar frumos și curat.

De aici, drumul turistului continuă spre Păltiniș, „un loc de cură, deschis în anul 1894, la o înălţime de 1403 m”. Păltinișul acelor vremuri își aștepta turiștii cu o bucătărie excelentă, vinuri bune, aer sănătos și  societate aleasă.

 „Ce uşor am putea face și noi asemenea așezăminte de recreație în regiunea munților  Răşinari şi Gura Râului sau, mai ales, la „Crinţi", lângă Sălişte. Locuri pitoreşti şi potrivite pentru Sanatorii avem destule, numai îndemnul de a le face si a Ie cerceta ne lipseşte”, scrie autorul articolului.

© Reproducere din revista Luceafărul. Colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu
 

Turiștii obișnuiau să urce la Prejba (1749 m) și să coboare de la Păltiniș peste platoul Șanta sau prin strâmtorile romantice din Valea Cibinului, unde „răsbate din adâncuri vuet de ape isbite de stânci, si ici-colo tremură 'n raze de soare stropi de apă sfărmată în cataracte”.

Traseul iubitorului de munte ajungea apoi spre Munții Făgărașului, care primăvara „sunt roșii de podoaba înflăcărată a bujorilor de munte”, călătorea pe vârful munților spre Suru, pe lângă „tainicul” iezer al Avrigului, spre Ciortea, de unde se zărea vârful învelit în zăpadă al Negoiului.

”Până când partea şirului de munţi se pleacă cătră România în valuri line si se întinde până departe spre şes, partea noastră se scoboară prăpăstioasă, în fel şi fel de forme bizare. E întretăiată de văi adânci, cu cataracte şi genuni de ape clocotitoare. Râurile de munte izvoresc gâlgăind din sânul muntelui sau îşi au izvorul în locurile de munte, numite iezăre, sau ochi de mare”, este descrisă partea montană a județului Sibiu.

La Negoiu, turistul găsea și un loc de popas, o „casă admirabil întocmită și încăpătoare”. De la poalele muntelui și până la această casă, o potecă de 13 kilometri, îngrijită și zidită de dr. Karl Wolf, făcea accesul ușor. Cărarea oferea prilej de încântare, căci pe partea stângă a ei se aflau minunate priveliști și căderi de apă, iar în zorii zilei curcubeiele ce se răsfângeau în stropii de apă îți dădeau impresia că te afli într-un tărâm de poveste.

De la casa de popas, spre vârful Negoiu se aventurau doar cei cu adevărat curajoși: „Turiştii destoinici, trec vârful Negoiului, scoboară prin „Strunga dracului" — cea plină de primejdii şi nu se opresc până la lacul Bâlii, unul dintre cele mai frumoase iezăre de munte pe cari le putem vedea. O noapte petrecută în bordeiul de piatră al societăţii carpatine, în sbaterea ritmică a apei, în cântecul vântului, lasă amintiri neşterse în sufletul omului.”

© Reproducere din revista Luceafărul. Colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu

Lacul Bâlea era și pe atunci principalul punct de atracție al Munților Făgăraș. Fără telecabină, fără mașină și fără șosea, accesul la Bâlea însemna un drum printr-o potecă tăinuită, prin pădure de fag, prin codru de brad, în miros îmbătător de rășină, pentru bucuria de a ajunge sus în luminiș unde senzația era cea de colț de rai. Societatea Carpatină amenajase și aici o casă unde turiștii putea poposi.

Mai ferite de ochiul turiștilor și mai romantice erau lacurile Podragu, pietrele Podragu, unde se găsea floarea reginei, tărâm preferat de căprioare, care erau văzute „uneori în turme de câte-o sută de capete”.

De aici, traseul turistului de la început de secol trecut trecea spre Piatra Craiului și împrejurimile Brașovului.

 

 

© Reproducere din revista Luceafărul. Colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu
© Reproducere din revista Luceafărul. Colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu
© Reproducere din revista Luceafărul. Colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu
© Reproducere din revista Luceafărul. Colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu
 
© Reproducere din revista Luceafărul. Colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu
© Reproducere din revista Luceafărul. Colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu

 

 

 

 

 






comentarii
3 comentarii

Furmos!! asta am primit mostenire de la bunici.
Pacat ca acum se distruge totul, raurile , padurile, TOTUL.
Defrisari, microcentrale, gunoaie....asta lasam generatiilor viitoare, sub atenta obladuire a conducerii tarii.
florin
02.04.2019 10:11
Stimata redactoare,

Multumesc in mod deosebit pentru imaginile puse la dispozitie.

Idee excelenta. Biblioteca ASTRA ascunde ENORME tezaure "ferecate" de comunisti dar bine "conservate" intre timp.

Va rog insa ca profesor de istorie roman in Germania sa mentionati ca tot "ambientul montan GERMAN" din actualul judet Sibiu a fost creat de SASII "nostrii" ... plecati masiv si definitiv.

O "trimitere" catre "Karpathenverein" ar fi fost necesara.

La 1911 doar "CIOBENII" romani umblau prin munti ... NICI un roman in "REST" !!

Nu "DIJABA" corpul alpin bavarez in septembrie 1916 a respins armata romana ... care nu a ocupat Sibiul ...trecand peste CARPATI ...

Carpatii din 1911 ... "dechilin" ca aparatineau Austro-Ungariei" NU erau "romanesti" ca vizitatori cum fals din imagini se poate SUB_intelege .... CI sasesti !!

Ganduri bune de la un profesor sibian de istorie din Germania !

MM

P.S.: HUT AB ziarului "Tribuna Sibiului" !! Nota 10 PLUS !
Marcel
03.04.2019 23:51
Felicitari
Liviu
04.04.2019 12:02
Din aceeasi categorie
sevis



classic junior

targul de craciun

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia