E ceva vreme de când romanii s-au prins că, fără drumuri, civilizaţia nu are şanse nici cât o grădină fără ploi. În altă parte de planetă, la nişte secole distanţă, mongolii traversau revelaţii similare: un drum al mătăsii, corect făcut, la timp făcut şi care să dureze e cea mai scurtă cale către dezvoltare şi confort.
Între timp, după nişte muuulţi ani, nepermis de mulţi ani, în colţul ăsta balcanic pe care-l populăm au apărut autorităţile române. Eternicus incompetentus, după numele pe care i l-ar merita regnul. Trebuie că cineva s-a deranjat să le aducă pe lume. Vreun împieliţat, probabil, care nu avea altceva mai bun de făcut. Sau o fi vrut să vadă cât pot ele, autorităţile, să-şi bată joc de norod. Sau - ştiu - o fi ţinut morţiş împieliţatul să afle cât poate norodul duce. Era să scriu nărodul.
Altfel nu-mi explic de ce autorităţile nu izbutesc să priceapă că fără transporturi, adică în primul rând autostrăzi, mâinele rămâne ieri, iar şanse să ajungem din aproapeţară ţară nu-s.
Sibiu - Piteşti a devenit un soi de verişoară de la ţară cu care ţi-e ruşine când te văd vecinii. E tuta care vine la oraş cu trenul după ce naşul şi mecanicul de locomotivă şi-o împart frăţeşte între două staţii. Aproape că nu-i săptămână să auzim cu ce isprăvi şi-a mai decorat CV-ul.
"Pregătit prost, făcut pe genunchi și lansat în grabă"
Cel mai nou semnal de alarmă îl trage tocmai Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Mai exact "specialiştii" de acolo care anunţă că "Proiectul de realizare a autostrăzii Pitești – Sibiu riscă să ajungă o bombă a contractelor de infrastructură din România". De ce ? Fiindcă citez: "este pregătit prost, făcut pe genunchi și lansat în grabă".
Cum ar veni, ultimii 28 de ani i-a parcurs în grabă. Vreme de fuşărai, nu? Probabil că următorii 28 pot fi chiar rodnici.
Concret: ca să iasă ca la nemţi,
să zicem, ... pardon, ca la nemţi chiar n-are cum. Ca să iasă ca la ... ăă, ... a, da: ca să iasă ca la bulgari o autostradă are nevoie de un studiu de fezabilitate făcut cu cap şi coadă. Şi la timp. Ce fel de sol traversează autostrada? O întrebare la care studiul musai să răspundă ca premiantul clasei, nu ca derbedeul şcolii care vine beat la ore şi fumează în clasă. Pentru stabilirea caracteristicilor solului e nevoie de foraje la distanţe şi adâncimi prestabilite. Cam aşa poate veni pe lume soluţia tehnică cea mai potrivită pentru ca traseul autostrăzii să "întâlnească" mai puţine zone locuite ori reţele de utilităţi. Ce urmează? Avizul de mediu. Adică un document care să garanteze că traseului autostrăzii nu-i vor ieşi în cale zone protejate precum "Natura 2000". Simplu, nu? "Decât" că aici lucrurile devin nu complicate, ci al naibii de complicate. Cum de ce? Fiindcă proiectului Sibiu - Piteşti tocmai genul ăsta de "detalii" îi lipsesc.
"Licitată fără acordul de mediu!"
"Autostrada Sibiu - Piteşti a fost scoasă la licitaţie fără acordul de mediu", avertiza luna trecută comisarul european Corina Creţu.
Cu alte cuvinte, Sibiu - Piteşti păţeşte exact ce şi Lugoj - Deva a păţit undeva în zona lotului 2. După încheierea studiului de fezabilitate, începerea lucrărilor s-a împotmolit în carnivorele mari încăpăţânate să nu se ferească nicicum din calea autostrăzii. Cum or fi făcut, probabil, mult mai binevoitorii omologi lor din Alpi, nu? Motiv de stupefacţii, palme izbite peste frunte, ecoducte, bugete suplimentate, întârzieri, bătăi de cap şi mormane de riduri. Mă, dar acuma şi urşii ăştia, pe bune: io le arătam nişte poze cu Ţiriac şi infiltram, la derută, nişte mistreţi să le povestească despre Balc. Autorităţile au preferat, însă, ecoductele şi migraţia urşilor, aşa încât aproape zece kilometri de autostradă trebuie decupaţi din vechiul contract şi relicitaţi într-unul nou. Situaţia a rămas neschimbată de câţiva ani, iar soluţii n-a reuşit nimeni să găsească. Cât despre urşi, tot îndărătnici şi tot pe acolo se încăpăţânează să-şi facă veacul.
Potlogării, dosare penale şi poticneli tipic româneşti
În tot acest timp, la şefia CNAIR s-au perindat diverşi indivizi, unul mai priceput ca altul. Uite, de Homor, îmi amintesc că mi ţi l-a troienit o ninsoare pe care patru zile n-a izbutit s-o întâmpine nici măcar cu sare şi lopeţi, darmite călare pe utilaje cu antiderapant. Sibianul Narcis Neaga s-a ales la finalul mandatului cu DNA pe cap şi o cercetare penală în dosarul autostrăzii Sibiu - Orăştie.
Şi tot în 2015, însă în iunie, pentru studiile de fezabilitate, CNAIR a semnat cu asocierea Spea Ingegneria Italia și Tecnic România, firmă deținută de Dan Stratan. ”Deşi Asocierea Spea – Tecnic nu şi-a îndeplinit condiţiile contractuale, acesteia i s-au plătit peste 4.11 milioane lei şi mai are depuse la C.N.A.I.R. facturi pentru încă 9 milioane lei”, spun surse din cadrul CNAIR, potrivit cărora compania încearcă să facă pe cont propriu studiul de fezabilitate, însă demersurile sunt ilegale. Semnale în acest sens vin inclusiv de la Ministerul de Finanțe, avertizează surse din cadrul companiei.
Concluziile CNAIR: ilegalităţi, lacune grave, avize lipsă şi vizite de la OLAF
Oare v-am spus că autostrada Sibiu - Piteşti poate fi construită în baza documentaţiei din ... 2008? ... Nu? Atunci, hai că zic: în octombrie 2017, şeful CNAIR, Ştefan Ioniţă, anunţa că autostrada Sibiu-Piteşti poate fi construită fără nicio problemă după documentaţia făcută în urmă cu nouă ani.
2018 a debutat în forţă: în 8 ianuarie frâna cu scârţâit de roţi vestea că pe Autostrada Sibiu - Piteşti vor fi instalate garduri ranforsate înalte de trei metri pentru ca cerbii sau urşii să nu pătrundă pe calea de rulare:
O lună mai târziu, o veste bună ne tampona frontal. Premierul Viorica Dăncilă anunţa că autostrada Sibiu - Piteşti va fi terminată în 2022. Şi că Boiţa - Sibiu are termen de predare peste trei ani. Mbine, dacă nu se predă, să fie dată în urmărire generală, zic. Dar nu asta-i problema. Problema e că, în locul ei, nu m-aş fi hazardat în halul ăsta: de câte ori să repet că 20.022 mi se pare un termen aproape credibil?!