Conferinţă internaţională dedicată pajiştilor cu înaltă valoare naturală

Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, prin Facultatea de Ştiinţe - Catedra de Ecologie şi Protecţia Mediului în parteneriat cu European Forum on Nature Conservation and Pastoralism (EFNCP) şi Fundaţia ADEPT - Agricultural Development and Environmental Protection in Transilvania au organizat în perioada 7-9 septembrie, în aula Avram Iancu a ULB o conferinţă internaţională cu tema "Pajiştile cu înaltă valoare naturală" (High Nature Value Grasslands).
Au participat reprezentanţi ai Guvernului României, experţi europeni şi români, specialişti sibieni în domeniu, care au dezbătut viitorul Pajiştilor cu înaltă valoare naturală (HNV) din Europa.
Se ştie că păşunile şi pajiştile HNV din România au o imensă importanţă internaţională. Ele sunt bogate în plante şi animale, de la insecte la păsări şi urşi - ceea ce specialiştii numesc biodiversitate - care au dispărut în mare parte din restul Europei.
Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, comisarul european pentru mediu Janez PotoËnik şi Majestatea Sa, prinţul de Wales (care este profund interesat de Transilvania şi de comunităţile sale agricole) au transmis participanţilor la conferinţa internaţională de la Sibiu mesaje mobilizatoare, în care se recunoaşte pe deplin valoarea agriculturii HNV şi prin care se arată că viitoarea politică agricolă comunitară trebuie să devină mai eficientă şi să-şi îndeplinească obiectivele de mediu.
Astăzi, este tot mai greu să îţi câştigi existenţa practicând agricultură HNV. Pe suprafeţe vaste din cadrul celor mai fragile peisaje rurale româneşti şi europene, agricultorii se confruntă cu dificila alegere a intensificării sau a abandonării. Zilnic, unii agricultori îşi vând animalele şi îşi părăsesc pământurile. Peisajele cu o diversitate şi o cultură bogată, benefice pentru serviciile ecologice şi alte bunuri publice sunt cucerite de agricultura intensivă, de tufişuri şi păduri. Din păcate, în acest ritm nu le vom putea înlocui niciodată.
Fermele de tip HNV au, în general, venituri mai reduse decât celelalte ferme. Cu toate acestea, fermele HNV primesc de obicei mai puţin sprijin financiar din partea Comisiei Europene decât fermele de alte tipuri.
Concluzia reţinută în cadrul dezbaterilor de la Sibiu a fost aceea că miliardele de euro care se cheltuiesc în prezent pe plata veniturilor pentru toţi fermierii, indiferent de nevoie şi de bunurile publice pe care le furnizează, trebuie redirecţionate astfel încât ele să sprijine în mod direct tipurile de agricultură care sunt cele mai bune pentru mediu, şi care au cea mai mare nevoie de asistenţă economică.
Vom reveni.
.