Tribuna
brukenthal museum
Chipuri feminine sibiene din alte veacuri, lansată la Primăria Sibiu. Astrid Fodor: „O carte bijuterie, care face onoare oricărei biblioteci”
Rareș BIŢU
1594 vizualizari
Chipuri feminine sibiene din alte veacuri, lansată la Primăria Sibiu. Astrid Fodor: „O carte bijuterie, care face onoare oricărei biblioteci”
© Răzvan NEGRU

Cartea Chipuri feminine sibiene din alte veacuri a fost lansată marți, la Primăria Sibiu, prilej cu care a fost vernisată și expoziția de fotografie și documente „Sibiu. Femeile cuvântului scris și cântat”, ambele evenimente făcând parte din proiectul cu același nume, derulat de Asociația Sibiul Cultural și  cofinanțat de Primăria Sibiu, prin Agenda Culturală.

© Răzvan NEGRU

Volumul semnat de Sorana Maier, redactor al cotidianului Tribuna, și părintele Constantin Necula, din cadrul Facultății de Teologie „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu, este dedicat personalităților feminine care au marcat istoria orașului Sibiu.

Primarul Sibiului, Astrid Fodor, a mărturisitîi face o deosebită plăcere să fie prezentă la o lansare a unui astfel de volum, spunând că este „o carte bijuterie, care face onoare oricărei biblioteci”.

„Astăzi femeile sunt bine profilate în multe domenii de activitate, în administrație, în învățământ, în sănătate, dar nu a fost mereu așa. Mă bucur să fiu prezentă la o expoziție care remarcă femeile deosebite din trecutul Sibiului și care, în ciuda vremurilor, au ieșit în evidență prin realizările și munca lor. Este o lucrare cu o documentare impresionantă din arhive și din bibliotecă și de aceea consider că este o carte care ar trebui să existe în bibliotecile noastre, ale sibienilor și mai ales ale doamnelor, ca inspirație. Este o onoare și o bucurie ca Primăria Sibiu să poată susține astfel de proiecte valoroase și îi felicit pe autori”, a spus Astrid Fodor.

Primarul Sibiului a vorbit despre faptul că răsfoind cartea a constatat că nu este o biografie romanțată, așa cum suntem obișnuiți, ci este o carte de altă natură, o carte care face o scurtă biografie a fiecărei femei, dar care vorbește de realizările lor, de proiectele lor, documentat pe ceea ce s-a găsit în arhive, în biblioteci, o carte de mare valoare.

Astrid Fodor s-a referit și la faptul că în zilele noastre totuși sunt puține femei implicate în administrația publică, din 108 municipii, doar patru fiind conduse de femei, iar la consilii județene, doar unul este condus de o femeie.

„Sunt foarte bucuroasă că în agenda culturală își găsesc loc astfel de proiecte, acestea sunt într-adevăr proiecte culturale din care rămânem cu ceva, rămânem cu o carte bună în bibliotecă, ne lărgim orizontul cultural”, a spus primarul Sibiului.

© Răzvan NEGRU

Gândul de a oferi un model

 

Părintele Constantin Necula, coautor al volumului, a vorbit despre personalitățile feminine valoroase din istoria Sibiului și despre semnificația acestui demers cultural.

„Gândul meu este acesta, de a oferi un model, de a arăta că emanciparea femeii începe de vreo 200 de ani și de fiecare dată când valoarea a avut ceva de zis a zis. (...) În perioada referendumului, un prieten spunea că Biserica n-a făcut nimic pentru emanciparea femeii. Întorcându-mă la istoria Sibiului, mi-am dat seama că de la 1726, când apar primele preotese în oraș, directoare de școli care țin cultura Sibiului, există un element feminin democrat în oraș, de altfel Biserica Ortodoxă în Ardeal este și prima care oferă drept de vot femeilor pentru că erau membre ale comitetului parohial, votau în comitet și aveau organizații foarte interesante legate de sprijinirea bisericii, a școlii, a vieții comunitare. Îndrăznesc să spun că nu erau chiar așa de înapoiați cum credeau unii. Duminică am auzit pe unii că nu e loc de conducere în România pentru femei, că femeia nu este suficient de coaptă. Dacă ai avea așa femei (n.r. referindu-se la femeile prezentate în volum), care să-și propună proiectul de țară, mai că am avea peste tot femei în conducere. Dar când confundăm elementul feminin doar cu persoana, cu sexualitatea ca atare, nu o să mergem foarte departe”, a spus preotul Constantin Necula.

El a vorbit despre exemplele de curaj și de demnitate pe care le-au dat doamnele din trecut.

„Maica Mina Hociotă, o mână de femeie din Săliște, care a mișcat primul tren militar de salvare a soldaților români din 1917! Când nimeni nu a avut curaj să scoată răniții din zona Oituzului, o mână de femeie i-a salvat și i-a dus la Iași. Am descoperit o nepoată a lui Mețianu, Coca Mețianu, dar și pe Eleonora Slavici, cea de-a doua soție a lui Slavici, care a rămas legată de Sibiu prin faptul că a fost directoarea română a școlii și a trebuit să plece pentru că i se cerea – în spiritul democrat al vremii – că singura limbă în care putea să fie directoarea unei școli era limba statului maghiar și a trebuit să facă cursuri speciale. (...) Veturia Goga, soția lui Goga, căreia i-am spus Veturia lui Goga, căci ne oprim la moartea lui Goga, pe mine nu mă interesează speculațiile nepoților lui Goga despre faptul că ar fi colaborat cu ăia, cu ăilalți... toată cartea este o poveste a noastră pe care am descoperit-o”, a mai spus părintele Necula.

El a făcut referiri și la contribuțiile valoroase ale poetelor Adelina Tăslăuanu, soția lui Octavian Tăslăuanu, și a Mariei Cunțan, care au tradus din Goethe și care au tradus în germană, alături de colegele lor germane din Sibiu, despre limba română admirabilă folosită de poeta Maria Cunțan:

 „Fundamentul culturii care se vădește în cultură și în carte este acesta: nu existăm unii fără ceilalți, acolo unde ne-am crescut pozitiv unii pe ceilalți a ieșit bine treaba, unde nu ne-am văzut de treabă a ieșit greu și abia îi găsești în arhive. (...) Vreau să înțelegeți că atunci când spunem Catedrală, zicem femininul unei cetăți, când spunem școală, spunem femininul unei cetăți, când zicem cetate nu spunem întotdeauna femininul unei cetăți... dar vreau să rețineți că nimic din ceea ce este Sibiul astăzi nu ar fi fără femeile care au făcut din Sibiu să fie ceea ce este”.

„Vă invit să citiți cartea în liniște și când vă e greu, când vă tulbură anomaliile din politică, vânătoarea de vrăjitoare din politic, lipsa de respect a oamenilor din cultura jur, înapoi, cherchez la femme, cu toată seninătatea și bucuria. În carte sunt și pagini pentru copiii noștri, pentru Tudor, pentru Alexandra și pentru Costi al meu și sper din toată inima să fie pentru toți tinerii, în fond, nu am scris-o pentru cei care plecăm, am scris-o pentru ei care rămân”, a mai spus părintele Constantin Necula.

 

Femeile care au făcut istorie

 

Sorana Maier, coautor al volumului, a făcut referiri la unele dintre personalitățile volumului, vorbind despre faptul că femeile din Sibiu au activat cu precădere în cadrul Reuniunii Femeilor Române din Sibiu, a Reuniunii Române de Muzică sau a Asociației Femeilor Evanghelice, atunci când vorbim despre etnicele maghiare.

„Am descoperit în istoria Sibiului o serie de femei absolut remarcabile. Femei care au înființat școli, care au îngrijit spitale de campanie, care au ocrotit miile de orfani rămași în urma Primului Război Mondial, femei care au luptat pentru dreptul la educație al femeii și pentru dreptul de vot”, a spus Sorana Maier.

Prima președintă a Reuniunii Femeilor Române din Sibiu a fost Maria Cosma, soția lui Partenie Cosma. Având sprijinul soțului său și al Asociațiunii ASTRA înființează la Sibiu Școala de Fete a Reuniunii Femeilor Române, apoi Școala de Menaj, se implică în deschiderea Școlii de Fete a ASTRA. Ea și celelalte doamne din Reuniune s-au ocupat îndeaproape de organizarea tuturor marilor expoziții naționale ale Asociațiunii ASTRA sau ale Reuniunii de Agricultură, ale Reuniunii Meseriașilor Români. În timpul Primului Război Mondial, au cedat sediul Școlii Reuniunii pentru înființarea unui spital de campanie, spital pentru care au strâns sume de bani și materiale, multe dintre profesoarele școlii au fost surori de campanie sau s-au ocupat de inspecția spitalului. Maria Cosma s-a ocupat de Masa Studenților, proiectul finanțat de Banca Albina și în cadrul căruia copii de țărani români, copii săraci din Ardeal, veniți să studieze la Sibiu, primeau o masă caldă și o educație românească, cunoștințele lor de limba și literatura română ajungând să fie aproape la același nivel ca al copiilor care studiau în România, la școli românești. Proiectul ei a fost continuat de Veturia Lapedatu, profesoară la Școala Civilă, inițial profesoară în Săliște, o femeie care a devenit o adevărată mamă pentru acești copii, care de multe ori își petreceau Crăciunul departe de familie.

O altă personalitate inclusă în volum și în expoziție este sălișteanca Eleonora Lemeny, profesoară și ea la Școala Civilă de Fete, prima femei cu titlul de doctor în Litere din Transilvania, singura femeie deputat în Marele Sfat Național Român. A luptat pentru acordarea dreptului de vot femeilor după Marea Unire, a luat cuvântul în ședințele Marelui Sfat răspunzându-le celor care susțineau că amestecul în viața politică zdruncină familia și că simțământul de mamă scade. Nici una, nici alta, spunea Eleonora Lemeny. Familia o zdruncină sărăcia, iar simțământul de mamă nu poate fi zdrobit niciodată.

Catinca Bârseanu, următoarea președintă a Reuniunii Femeilor Române, soția președintelui ASTRA, Andrei Bârseanu, a fost cea care a vândut clădirea Reuniunii către Biserica Ortodoxă, care a înființat aici un orfelinat pentru orfanii eroilor români. După primul Război Mondial Catinca Bârseanu a fost președinta Societății care se ocupa de corotirea celor peste 20.000 de copii orfani ai soldaților căzuți pe câmpul de luptă.

În timpul Războiului de Independență, Iudita Măcelariu a întreprins la Sibiu o colectă impresionantă pentru ajutorarea soldaților români de dincolo de Carpați, răniți în luptă. Autoritățile austro-ungare au declarat ilegal comitetul său și l-au desființat, însă ea a continuat colectele ca particulară.

Iudita Măcelariu și Emilia Rațiu au realizat campanii impresionante de strângere de fonduri pentru răniții români din Războiul de Independență.

Terese Jikeli, nepoată a lui Stephan Ludwig Roth, , pleacă în Germania, unde se specializează și revine la Sibiu unde deschide prima grădiniță în limba germană, iar Pauline Schullerus, o botanistă și un etnolog de excepție, realizează o culegere de 140 de basme românești din Valea Hârtibaciului, pe care le traduce în limba germană.

Autorii au mulțumit Bibliotecii Județene Astra și Arhivelor Naționale pentru suportul în documentare și în ilustrarea cărții și a expoziției, artistului plastic Adrian Stoia, pentru imaginile puse la dispoziție, doamnelor Beatrice Ungar și Monica Vlaicu pentru sprijinul în selectarea personalităților din cultura germană, doamnelor Marcela Brezae și Marcela Tatu pentru corectură, domnului Liviu Catalan pentru tehnoredactare și așezarea în pagină a întregii lucrări.

La evenimentul de la Primăria Sibiu au fost prezenți oameni de cultură, iubitori de carte, directorul Arhivelor Naționale Sibiu, Alexiu Tatu, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu, dr. Paul Jürgen Porr, directorul Casei de Presă și Editură Tribuna, Mircea Bițu, profesorul și scriitorul Ion Dur, Petru Goron, directorul BNR Sibiu, Ioan Axente, dr. Luminița Dobrotă, Beatrice Ungar, redactor-șef al publicației Hermannstädter Zeitung, Ion Onuc Nemeș, fost director al Bibliotecii ASTRA, consilierul local Helmut Lerner, urmași ai familiilor Cosma și Lapedatu.

Proiectul Chipuri feminine sibiene din alte veacuri are partener principal CASA DE PRESĂ ȘI EDITURĂ TRIBUNA.

 

 

© Fred NUSS
© Răzvan NEGRU
© Fred NUSS
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
© Răzvan NEGRU
 






comentarii
6 comentarii

Necula speculații nepoți goga etc Aste e mitropolia Ardealului ?! Atâta poate?! Și inscripția celui care a făcut ușa catedralei îmi inspiră infinit mai mult respect!
Panduru
27.11.2019 23:38
Cum gasesc unii prilej sa il atace pe Parintele Necula din aproape orice...
Sibian
28.11.2019 10:27
Oferta extra. Lucru la calculator. Eficient. Valabil in toate judetele. Pornire acum. Super-sansa. Incepe imediat si usor. De ce sa nu castigi acum? Totul e sa vrei. Start acum spre castiguri. Sigur vei fi satisfacut. Noi vrem ca tu sa castigi bani. Stim ca si tu poti sa castigi bani. Trimite-mi mesajul VREAU MAI MULTE INFORMATII, la adresa: roxanadeac.dr@gmail.com
Bot-Deac Roxana Gabriela
28.11.2019 10:48
Ne puteai scuti de acel comentariu fara noima dar cumva plin de ura
pentru Pan-duru-duru
28.11.2019 12:45
poetul o.goga s-a nascut la rasinari si a fost inmormintat la CIUCEA(jud cluj)
veturia goga (sotia) a donat castelul goga la STATUL ROMAN
am avut norocul ca sa vad ce e in castel acum vreo 40 de ani
minuni si valori care ar trebui pastrate
am inteles ca or venit mostenitori si or cerut tot.
stiti cum a ajuns goga in posesia castelului?
stiti cine o fost al doilea actionar ROMAN de la mina de argint din Mica?
Sanatate
adi3
28.11.2019 14:07
"d-na Fodor"...de-o incompetenta RARA...trebuie sa dispara cat mai repede din peisajul politic din Sibiu!!!
un sibian
28.11.2019 14:15
Din aceeasi categorie
sevis

targul de craciun

Comunicat de presa policrom final

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia