logo
Cetatea de la Tălmaciu îşi dezvăluie secretele
Dumitru CHISELIŢĂ
9052 vizualizari
Cetatea de la Tălmaciu îşi dezvăluie secretele

I se spunea Landskrone, în traducere „Coroana Ţinutului”, sau „Coroana Ţării”, sau „Cununa Ţării”. Cei din Racoviţa îi spuneau (cf. Wikipedia) „Căşile urieşilor”. A fost monument istoric până în 1990, când din motive ciudate, a fost scoasă de pe lista Ministerului Culturii şi de atunci nimeni nu s-a mai obosit să o „re-clasifice”. Acum îi spune „la antene” deoarece acolo, profitându-se de poziţia dominantă a înălţimii (de 518 m), s-au instalat nişte antene de telefonie mobilă. Tot aici este Punctul Meteo Boiţa, aparţinând CMR Transilvania Sud. Şi tot aici, arheologii Muzeului Naţional Brukenthal scot la iveală, de câtva timp, micile secrete ale cetăţii ne-monument istoric.

Cetatea

Landskrone era o cetate de graniţă. A fost ridicată de saşi în timpul regelui Ludovic cel Mare zis şi „Maghiarul”, (fiul lui Carol Robert de Anjou, cel bătut la Posada de Basarab Vodă), între 1369 şi 1370.  Avea un rol strategic, ea dominând, de aici, tot ţinutul, putând fi observate orice mişcări din Ţara şi Valea Oltului, dinspre Sadu sau Sibiu. A fost stăpânită de nobilii maghiari din Tălmaciu, care au intrat în conflict cu regele Matia Corvin, care ordonă, la 1453, ca întregul sistem  de apărare să intre sub administrare săsească. La fel, castelanii din „Cuibul de nobili răzvrătiţi” (cum apar într-un document al vremii) aveau relaţii încordate şi cu abaţia cisterciană de la Cârţa şi posesiunile ei, dorind să ia din veniturile mănăstirii la care contribuiau satele româneşti din zonă. În ciuda ordinelor repetate ale regelui Matia, de a se demola cetatea, aceasta este atestată ca funcţională şi amintită în documente la 1480 şi 1520, de unde rezultă că aici, la frontieră, chiar şi deciziile regelui nu prea erau executate „întocmai şi la timp”. Este posibil ca, totuşi, cetatea să fi rămas un punct strategic deşi, în parte, a fost demolată, urme ale acestei activităţi existând (găuri mari în zid sau bucăţi de ziduri „rupte”). Zona se pare că a fost folosită ca loc de observare, de pe vremea dacilor până spre secolul al XX-lea, conform materialului arheologic descoperit. Cetatea poate fi un punct turistic pentru cei care traversează Tălmaciul, chiar dacă drumul până la „Landskrone” este dificil de efectuat cu automobilul. Oricum, merită, deoarece panorama de care ai parte când ajungi în vârf este, fără nici o exagerare, unică.

Descoperirile

Secretele îngropate în pământ de-a lungul istoriei sunt scoase acum la iveală de „săpătorii” conduşi de arheologul dr. Petre Beşliu Munteanu de la Muzeul Naţional Brukenthal.  Într-o discuţie punctată cu „plimbări” prin cetate, am aflat că zestrea arheologică este extrem de interesantă şi valoroasă.
Anterior, au fost descoperite fragmente de ceramică dacică, dovadă că avantajele strategice ale acest loc au fost exploatate încă de pe vremea dacilor, deşi nu s-au găsit urme de construcţii din această perioadă.
Acum, arheologii au descoperit ceea ce ar fi fost locuinţa castelanului şi a celor apropiaţi, rămasă neterminată (considerată, în mod nejustificat, ca fiind „capela” cetăţii), cunoscută sub numele de „palast”, de formă dreptunghiulară (14 x 6 m). Această construcţie poate fi cauza menţionării, într-un document, a faptului că cetatea nu a fost terminată, referirea făcându-se la palast, nu la zidurile de apărare.
Menţionăm că multe documente emise de cancelaria regală şi păstrate la Mănăstirea Sf. Nicolae din Tălmaciu, au dispărut atunci când aceasta a fost incendiată la 1369, de voievodul muntean Vladislav-Vlaicu. Un alt element scos în evidenţă de săpăturile care au loc la Landskrone, este o presupusă intrare în şicană (loc unde se petrec zidurile unei fortificaţii, lăsând un loc unde pot intra două persoane.
În zona de la poarta de intrare (unde se mai văd ruinele unui turn de formă rectangulară) se pare că a existat locuinţa castelanului, aici fiind găsite, anterior, fragmente de cahle. Cetatea mai avea, la est, un turn rotund. Au mai fost descoperite bucăţi căzute din zid (rezultate ale „demolării” ordonate de rege) şi urme de construcţii databile din secolele XIX-XX, respectiv o şapă de beton cu coş de aerisire, posibil un punct de observare.
Din obiectele găsite menţionăm aici cărămizi folosite la construcţia turnului, fragmente ceramice, un sfredel de dulgher, un vârf de săgeată, cuie folosite în construcţii şi un obiect interesant, frumos ornamentat, a cărui destinaţie nu a putut fi încă determinată şi o spadă cu vârful îndoit deliberat.
Săpăturile arheologice de la Cetatea Tălmaciului au fost sponsorizate de SC DPC SA, SC Energie Termică SA şi Pro & S. La fel, Petre Beşliu Munteanu ne-a menţionat faptul că Punctul Meteo Boiţa este şi „loc de cazare”, iar hrana le este asigurată de localnici.
Din echipa de cercetare fac parte Petre Beşliu Munteanu, Radu Beşliu Munteanu, Werner Fink, Gheorghe Crăciun şi Costel Bârză (care s-au alăturat „campaniei” din pasiune pentru istorie) din Tălmaciu şi nu în ultimul rând Dorel Ţurcanu, cel care le-a oferit ajutor în hrană şi transport.


comentarii
10 comentarii

Toate tinuturile de granita si cetatile erau direct in mana regelui..Cetatile si teritoriile respective sunt un fel de Marci...Se numesc ale Coroanei..De aici Landskrone...sunt nu stiu cate Landskrone in Austria si Germania..toate de granita...Deci ale Coroanei..ale Tarii...si nu cununi de la premiile pionieresti sau Sarbatoarea Cununii...
G.S.v.G.
24.07.2008 01:05
88.67.43.167
Asa-zisii nobili maghiari se pare ca erau comites (de la comes) =graevi sasi cu totii...
Era un sistem intreg de aparare si straja acolo..ar mai fi de mentionat Turnul Spart identic in constructie cu cetatea Bologa ...daca la Landscrone il avem pe Johannes von Scharfeneck...la Bologa/Sebesvar/Derguech/Hunyod/Calata avem o scriere dupa ureche Sophornik la 1377...Si aer mai fi Ceatatea Lotrioara/Latovar/Lauterburg..toate cetati de granita facand parte impreuna cu Rasinari, Orlat, Sibiel...Avrig..din LIMES-ul Carpatin.Toate trebuie sa fi fost infiintate inainte de sec XIV..si de fapt comes Nicolaus primeste in sarcina paza Talmaci pe la mijlocul sec. XIII...
G.S.v.G.
24.07.2008 01:43
88.64.148.109
As mai mentiona numai ca o curiozitate asa-zisul Turn Warthe (Straja) de la Gusterita... era de supraveghere..O caracteristica a LIMES-ului Cibinian sub-carpatin..toate cetatile au vedere aeriana cam tot la 10-12 km...exact cam ca la romani...de fapt de aici vine tot sistemul...Iar drumurile..si intrarile catre cetate erau baricadate prin asa-zisele Indagines, Prisaci, Verhaue, gyepue...un fel de baraje de hatisuri pline de spini si bolovani..si lemne..dar intaritura erau cetatile...Si administrativ au fost sub Cibinium..centrul administrativ-militar (ad Retinendam Coronam=Landscrone!) si religios..(Praepositura)...
G.S.v.G.
24.07.2008 01:52
88.64.148.109
Observati in poza numai ca arcadele don bolovani grei legate cu mortar, chiar daca sparte in partea de sus, deci oarecum atarnand..NU CAD...cum ar cadea zidul de beton al unui bloc modern...deci mortarul facut cu cap tine mai mult si mai bine decat betonul....Si Doamne da..nu cumva sa repare cineva pe acolo ceva..ca in trei ani cade jos...numai unde s-a reparat in Sibiu in anii 60 a cazut in anii 2000..restul n-a avut nici pe naiba..fiindca mesterii noi habar n-au..materialele cele scumpe si lucioase sunt de tot rahatul...si aciditatea aerului si ploii datarata circulatiei auto distruge in primul rand betonul swi armatura metalica...totul devine branza... si faina...Mortarul vechi amestecat cu praf de caramida..n-are moarte...
G.S.v.G.
24.07.2008 02:12
88.65.168.57
M.V.
24.07.2008 07:49
89.121.212.138
Felicitari Muzeului Judetean de Istorie si sponsorilor. Domnule prof. Vasile Crisan, incercati sa obtineti reintroducerea cetatii pe lista monumentelor istorice.
ONV
24.07.2008 08:26
92.84.12.111
Si la Avrig exista urmele unei cetati, unii spun ca este construita in sec al XIII lea dar daca ar fi fost asa ar fi trebuit sa fie consemnata impreuna cu celelalte cetati din sistemul pomenit in articol. Unii istorici au facut o analogie intre cetatea de la Avrig si cea de la Breaza, au fost chiar presupuneri privind origini dacice ale sitului ca si constructie facand parte din sistemul de cetati dacice care a marginit poalele Carpatilor in sudul Transilvaniei. Cert este ca cetatea de la Avrig este destul de retrasa fata de caile de circulatie uzitate de-a lungul timpurilor insa are o pozitie strategica excelenta ca observare sau loc de refugiu intr-un sistem defensiv. Nu s-au facut sapaturi, din pacate iar "cautatorii de comori" pot altera si putinele urme care au mai ramas, asa cum, de altfel s-a intamplat si in cimitirul dacic de la Bradu.
M. G.
24.07.2008 10:17
89.122.151.246
1265 Comes Corlardus de Tholmach...Urmasul lui a fost acel Nicolaus (am gresit mai sus..iertare)...Corladus..clar vallon sau saxon..Conrad...
G.S.v.G.
24.07.2008 11:39
88.66.252.158
Pentru ONV..referitor Vasile Crisan..ati uitat repde ca d.-l respectiv a asteptat de la Bucuresti cu intentie? un an de zile aprobarea trecerii pe lista de patrimoniu a Morii de sub Soldisch...apoi dupa daramare..a spus ca nu putea face nimic...si asa s-a dus stema cea mare a Orasului de pe o cladire din sec.XVI (cerificati planurile vechi) refacuta si trecuta in proprietatea Orasului 1775...O cladire buna si rezistenta..cu un an inainte a disparut cu intentie Stema de pe cladire..si V. crisan n-a luat nici-o masura...eu puneam cani mai barbati si negri in gura acolo de paza ..nu India Minor...
G.S.v.G.
24.07.2008 11:50
88.66.228.139
Cetatea si amplasamentul ei au un mare potential,istoric,turistic,etc.ar fi bine daca s-ar putea face ceva in acesr sens.Prin anii '75-76'am fost cu prof.de istorie la cetatea''MARIA TEREZA'' asa o numeam pe vremea aceea si am gasit si noi varfuri de sageti ,care ulterior au fost expuse alaturi de monede ,etc la liceul J. LEBEL NU STIU DACA MAI EXISTA.
BBG
24.07.2008 22:48
89.41.10.235
Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

marquardt

Gaudeamus

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
carrefour
Licitatie publica

accentmedia