logo
Centenarul Marii Uniri. Din cauzele profunde ale Unirii. Colonialism austro-ungar în centrul şi sud-estul Europei
Dr. Mihai RACOVITAN
1311 vizualizari
Centenarul Marii Uniri. Din cauzele profunde ale Unirii. Colonialism austro-ungar în centrul şi sud-estul Europei
În inima continentului european, Monarhia habsburgică şi apoi austro-ungară a subjugat nu mai puţin de 11 popoare şi a pus stăpânire pe ţările lor timp de câteva secole, până la sfârşitul Primului Război Mondial.

În timp ce în Europa Apuseană se constituiau state naţionale, unitare sub raport etnic, Monarhia habsburgică (dualistă din 1867) a rămas un stat multinaţional, cu o populaţie eterogenă, divizată în grupuri etnice deosebite, care s-a opus tendinţelor de deznaţionalizare şi de contopire în cele două naţiuni dominante, dar minoritare. Afirmaţia este confirmată clar şi fără echivoc de înseşi documente oficiale austro-ungare şi anume, de recensămintele oficiale. Am ales pentru a-mi întări afirmaţia recensământul din 1880, cel al Monarhiei austro-ungare, şi, separat, cel al Regatului ungar.
Iată situaţia etnografică reală a Monarhiei austro-ungare, conformă recensământului din 1880, după neam, nu după limba vorbită. Populaţia Austro-Ungariei era în 1880 de 37.825.900 locuitori, repartizaţi pe naţionalităţi, după cum urmează:
germani 10.967.700, cehi, slovaci şi moravi 6.785.200, unguri 5.906.000, ruteni 3.385.400, croaţi şi sârbi 3.075.700, români 2.915.000, polonezi 2.722.000, sloveni 1.214.000, italieni 632.300, venzi şi alţii 222.300.
În acelaşi an, în Ungaria s-a efectuat un recensământ oficial separat, nu însă după aplicarea criteriului de stabilire a naţionalităţii locuitorilor, după neamul căruia aparţin, ci după criteriul limbii vorbite de cel recenzat, indiferent dacă acesta era de alt neam decât cel ungar. Oricine vorbea limba maghiară era considerat ungur, şi trecut în această rubrică, spre a mări numărul ungurilor aflaţi în minoritate faţă de celelalte naţionalităţi din statul ungar.
În 1880, populaţia Ungariei, conform recensământului oficial (dar total incorect), număra 13.728.622 locuitori, repartizaţi astfel pe naţionalităţi: unguri (inclusiv secui, evrei şi ţigani) 6. 125.088, români 2.323.788, germani (saşi şi şvabi) 1.798.373, slovaci 1.790.476, sârbi şi croaţi 605.725, ruteni 342.351, alte limbi materne 203.767, persoane care nu pot vorbi (copii mici) 499.654.
Oficialităţile din cele două state ce formau monarhia bicefală, obsedate de numărul mic al celor două naţiuni dominante faţă de numărul net superior al negermanilor şi nemaghiarilor au recurs la falsuri; din ambele recensăminte lipsesc dintre naţionalităţile conlocuitoare evreii, secuii şi ţiganii. Evreii au fost trecuţi, o parte ca fiind germani, după cum, s-au declarat, iar o parte unguri, după limba vorbită în Ungaria. La fel şi ţiganii. Secuii au fost înglobaţi la maghiari, întrucât vorbeau limba maghiară (limba maternă), deşi formau un neam aparte.
Austria propriu-zisă avea în 1880 o populaţie de 24. 097.278 locuitori, din care germani 10.967.700, iar popoarele şi naţionalităţile negermane totalizau 13.030.028 locuitori. Din totalul de 13.728.622 de locuitori ai Ungariei, ungurii (inclusiv secuii, evreii şi ţiganii) numărau 6.125.088 locuitori, în timp ce popoarele şi naţionalităţile nemaghiare din Ungaria totalizau 7.653.534 locuitori.
Dintre provinciile Ungariei, cea mai întinsă şi mai populată de nemaghiari, era Transilvania, unde structura demografică a populaţiei, conform recensământului din 1880, era următoarea: români 2.294.421 (47,37%), maghiari (inclusiv evreii şi ţiganii) 916.628 (18,88%), secui 343.027 (7,27%), germani (saşi şi şvabi) 621.583 (12,80%), ruteni 108.867 (2,25%), slovaci 34.001 (0,70%), sârbi şi croaţi 245.986 (5,16%), alte limbi 94.895 (2,50%), copii mici 165.522 (3,50%). Total: 4.834.730 locuitori.
Referindu-se la situaţia etnografică a Monarhiei austro-ungare, profesorul Rudolf Heinze spunea: „Nici un stat din lume nu oferă, în raport cu populaţia sa, o asemenea amestecătură de popoare şi de limbă…”.
Este de neimaginat pentru orice ţară ce se consideră civilizată şi liberală, cum se pretindea Ungaria, în care autorităţile să recurgă şi la formule artificiale, care sporeau în fals numărul maghiarilor. Astfel, la sfârşitul sec. XIX în Ungaria s-a dat Legea cununiei civile, obligatorie; de acum, tinerii se căsătoreau nu doar religios, ci şi în faţa autorităţii civile. Dacă, de exemplu, doi tineri români se căsătoreau, autoritatea locală le înmâna certificatul de căsătorie cu numele românesc, dar în registrul de stare civilă, care rămânea la autoritatea locală şi devenea document oficial, românii căsătoriţi erau trecuţi cu numele maghiarizat. În 1897, în Ungaria s-a dat Legea numirilor de localităţi, prin care s-au dat nume maghiare tuturor satelor şi oraşelor din Ungaria, care până atunci avuseseră nume nemaghiare, nefiind iertate nici denumirile staţiilor de cale ferată. În Ungaria exista şi funcţiona o Societate de maghiarizare a numelor (e chiar adevărat), preşedintele acesteia, Talkes Simon publica în 1898 broşura Cum să maghiarizăm numele de familie (în traducere), dând indicaţii oficialităţilor din toate domeniile cum să procedeze în acest sens.
Primul Război Mondial a dus la prăbuşirea monarhiei „din petice”, românii, cehii, slovacii, croaţii, slovenii, sârbii şi rutenii care i-au fost supuşi unindu-se prin autodeterminare cu ţările surori. Austria şi Ungaria au fost readuse în graniţele lor etnice.
Austria devenind republică, s-a adaptat noii situaţii impuse de noile forme de viaţă politică şi socială, generate de principiile democratice ale convieţuirii paşnice, egalităţii în drepturi, respectului reciproc şi cooperării, renunţând la pretenţiile teritoriale colonialiste.
În schimb, Ungaria, regat fără rege, condusă de aceeaşi castă nobiliară, a celor 300 de familii de grofi mari latifundiari, a refuzat să se adapteze noilor forme democratice, considerând dezmembrarea impusă de lupta naţională a popoarelor subjugate drept o crimă împotriva Ungariei, concepţie pe care Ungaria o are şi astăzi.

 



comentarii
5 comentarii

Popoarele din Imperiu si-au castigat dreptul de a merge la Viena cu pasaport...
Fulbert Youlou
10.04.2018 20:42
89.123.245.109
Recensamantul din 1910 indica un total de 52 miloane locuitori pe 678.000 kmp.
10.04.2018 20:44
89.123.245.109
Nu s-a eliberat chiar toata lumea . Croatii au ajuns sub teroare sarbeasca, iar slovacii ,de rasul cehilor...
10.04.2018 20:47
89.123.245.109
Poate ca grofii sant de vina ca nu e gata autostrada Pitesti-Sibiu.
10.04.2018 20:55
89.123.245.109
Ar trebui ca romanii cu nume maghiarizate sa-si dobandeasca vechile lor nume. Si sa fie scutitzi de impozite !
10.04.2018 21:00
89.123.245.109
Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

marquardt

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
Licitatie publica

accentmedia