*1920 - STANCA, Radu (n. 5 mart. 1920, Sebeș – d. 26 dec. 1962, Cluj-Napoca) – 95 de ani de la naștere: poet, eseist, dramaturg și regizor de teatru. Asistent la Catedra de Filosofia Culturii condusă de Lucian Blaga (mutată la Sibiu după Dictatul de la Viena). Membru marcant al Cercului Literar de la Sibiu și co-semnatar al Manifestului către Eugen Lovinescu. Principalul colaborator al lui I. Negoițescu la realizarea Revistei Cercului Literar (1945). Profesor de Estetica Teatrului. Regizor la Teatrul de Stat din Sibiu (1949-1961). În 1966 a apărut volumul „Versuri” de lirică baladescă, neoromantică; poeme dramatice cu implicații filosofice („Oedip salvat”, „Dona Juana”), eseuri despre „resu­recția baladei” și a tragediei. Volum de eseistică „Acvariu”. Teatrul din Sibiu îi poartă numele. Considerat astăzi „poetul reprezentativ al spațiului real și fictiv sibian”.
*1955 - PAPADAT-BEN­GESCU, Hortensia (n. 8 dec. 1876, comuna Ivești, județul Galați - d. 5 mart. 1955, București) – 60 de ani de la moarte: scriitoare română. S-a afirmat în cercul „Vieții Românești”, evoluând ulterior în cadrul cenaclului „Sburătorul”. Contribuție esențială la modernizarea prozei românești. Proză de introspecție a psihologiei feminine („Ape adânci”), de observație socială (romanul „Logodnicul”), epică analitică de factură obiectivă cu su­gestii naturaliste și proustiene, configurând imaginea unui univers populat de parveniți și falși aristocrați (ciclul Halippilor – „Fecioare despletite”, „Concert din muzică de Bach”, „Drumul ascuns”, „Rădăcini”). Teatru („Bătrânul”).