Chiar dacă "dincolo", în ţările ne-pocite de comunism, există o anume tradiţie lăudabil-istorică a anumitor firme, magazine, restaurante sau cine mai ştie ce, uneori pe acelaşi loc şi cu aceeaşi "firmă" vechi de decenii sau secole, la noi, fiind o orânduire mai bramburită, tradiţia comercială nu prea e la ea acasă. E normal. Când ai patru schimbări de regim într-un singur secol sau când o zonă trece chiar de la o ţară la alta, a "rezista" sau măcar a supravieţui este mai mult decât o calitate. Să luăm Sibiul. Peste el au trecut patru, ba nu, şase regimuri: imperial-chesaro-crăiesc, regal-capitalist românesc, socialist sovietic, socialist ceauşist, aiureală "de tranziţie", capitalist de mahala. Cum să-ţi reziste afacerea? Cum să ai continuitate în "spaţiul comercial"?

Şi totuşi... La Sibiu există locuri care, într-un fel sau altul, au aceeaşi destinaţie (comercială) de decenii şi în ciuda furtunilor social-politice ale istoriei. Pentru că afacerea, na, negustoria, localul, cofetăria, le-ai început tu, în capitalism. Apoi a venit naţionalizarea care ţi-a luat tot, dar destinaţia magazinului a rămas aceeaşi. După căderea socialismului ceauşist, spaţiul a fost privatizat şi, cu puţină baftă sau din multă comoditate, sau chiar din dorinţa de a se păstra tradiţia locului, profilul a rămas acelaşi, supravieţuind chiar şi în anul 2018. Asta dorim noi acum: să trecem în revistă, aşa, pe "repede înainte" spaţiile comerciale "veterane", care, vreme de decenii, au supravieţuit cumva. Uneori cu destinaţia neschimbată, alteori cu utilitate asemănătoare. Vorbim de marii supravieţuitori din centru: magazine, restaurante, frizerii sau altele... Nu am pus la socoteală hotelurile sau instituţiile administrative ori culturale. Deşi şi ele s-au plimbărit destul pe harta oraşului.
De la "24" la "La Turn"

Drumul nostru porneşte din "capul centrului", adică de unde Piaţa Unirii se transformă în strada (strada, nu "bulevardul" cum scriu unii) Nicolae Bălcescu. Prima pe listă este clădirea blocului Prima Ardeleană, unde la parter, printre altele era şi este "Farmacia 24". Loc clasic de întâlnire al vechilor sibieni şi loc de "stat" care se câştiga chiar cu partide de bătaie pentru găştile de şmecheri din anii '60, graţie balustradei zincate dispărute acum. Se poate spune că, aici farmacia e mai veche decât clădirea. În casa aflată anterior pe acest loc, exista, de la 1899, farmacia lui Karl Herzberg, continuată de cea a lui J. C. Molnar. Comuniştii o transformă în "Farmacia Nr. 24" şi aşa i-a rămas numele "Farmacia 24" a lui Farmasib şi încă o farmacie a lui Polisano.
Următoarea pe lista "veteranilor" e "Bufniţa". Pare incredibil că un local a prins o asemenea frumoasă vârstă pe acelaşi loc şi, culmea, cu un nume care s-a păstrat din interbelic până astăzi. La mijlocul secolului al XIX-lea, aici era berăria lui Drexler. Apoi "locaţia" e cumpărată, de Friederich Speck, de Kwanka, de Michael Bell, iar din 1922 clădirea şi restaurantul ajung în posesia lui A. Gundisch care şi dă legendarul nume: ""La Bufniţă" ("Zur Eule"). După naţionalizarea din 1948, s-a numit "Cindrelul", iar din noiembrie 1967 revine la denumirea de "Bufniţa". Are reputaţia de a fi cel mai vechi restaurant din Sibiu care funcţionează fără întrerupere în acelaşi loc, şi al doilea ca vechime care funcţionează sub aceeaşi firmă.
Şi la nr. 36 pe Bălcescu, frizeria, din câte amintesc, este de dinainte de 1989 şi acum tot frizerie avem. Aici au mai fost băcănie, farmacie şi bancă. Frizeria era OK.

Telefoanele, Floaşu şi Agenţia Teatrală

Pe la mijlocul lui Bălcescu, avem trei bucăţi de clădiri/spaţii care se pot încadra în categoria "veteranilor". Prima este, să zicem cea cunoscută ca "La Telefoane", care, deşi şi-a pierdut mult din destinaţia iniţială (centrală telefonică) şi este şi hostel, şi terasă, şi club, totuşi, la parter mai are o reprezentanţă Telekom care face continuitate. Clădirea "La Floaş/La Floaşu" este legendară în toponimia Centrului. Aici Ilie Floaşiu a deschis, în  1920 un magazin de manufacturi şi coloniale, acesta devenind, între cele două războaie mondiale, cel mai mare magazin românesc din Ardeal. După 1948 tot aici a fost cel mai mare magazin "Alimentara" din Sibiu, asta până la deschiderea magazinului "Dumbrava", numită "Central". Apoi au fost multe, printre altele "Billa", iar acum este "Carrefour".
Agenţia Teatrală este emblematică nu atât ca vechime, cât datorită faptului că are aceeaşi firmă ca în perioada comunistă, când aici era tot agenţie teatrală. Aşa, ca istoric, aici a fost hotel numit "Hungarische Krone" şi tipografie din secolul XIX până în anii '70.
Poate veţi râde dar şi chioşcul de ziare de pe Bălcescu, din clădirea fostei Agenţii de Voiaj CFR, are o vechime şi el. Mi-l amintesc ca fiind "fratete" chioşcului din Piaţa Mare şi ambele erau "ţinute" de doi neni, care semănau ca doi fraţi gemeni, veşnic cu halat albastru şi bască "clasică" pe cap, unul din ei fiind "Nea Ionică". Cel puţin din anii '70, chioşcul acesta vindea ziare, vederi şi reviste. Vizavi cu termometrul "de epocă" ce nu-i aparţine de fapt (el fiind al magazinului lui Loew, care nu era acolo) era "Optica medicală" acum devenit Nippur Pharm care are şi "Cabinet Oftalmologic"/"Optică". Clădirea are o istorie de invidiat, dar, comercial vorbind, tradiţia "optică" nu e aşa de veche.  De pe vremea când nuntaşii mergeau la fotograf, nu fotografii la nuntă, avem, de la 1900 încoace, la nr. 3, atelierul fotografic a lui Emil Fischer, devenit şi rămas "Foto Lux", locul unde se făceau, poate, cele mai artistice fotografii. Celebru în anii '80 prin alaiurile de nuntă care stăteau la coadă, aşteptându-şi rândul la fotografia de grup din studio.

Piaţa Mare şi Piaţa Mică,  la Turn şi la Union

Suntem în Piaţa Mare. Aici, "supravieţuitorii" sunt, de regulă, restaurante şi cofetării.  "La Turn" a fost iniţial casa familiei de patricieni Reissenfels, grădiniţă, spaţii comerciale demolate la sfârşitul anilor '60 pe locul actualei terase. Aici erau magazinele lui Zimmermman şi Fleischer, care au fost naţionalizate şi transformate în magazin alimentar cu bodegă numit  "Popular". "Popular" va deveni restaurant cu numele de  "Făgăraş", din 1969 trăind, până acum, sub numele "La Turn". Deci are cam 50 de ani de activitate. De cofetăriile "Perla" şi "Macul Roşu" am vorbit când ne-am ocupat de cofetării, dar aici avem doar o "revenire", cumva, la destinaţiile iniţiale, prin "Perla Timiş" respectiv "Therefresh" (aşa scrie pe firmă, legat). Dar să nu uităm de fostul "Mezeluri - Brânzeturi" de la intrarea pe Bălcescu. Aici, la 1934 era magazinul fabricii lui Theil, ulterior "Scandia Română", ulterior, cum am spus, "Mezeluri Brânzeturi". Acum este tot ceva alimentar, numit "Piazza Grande". "Loto"-ul de lângă Schiller precis e fostul "Loto-Pronosport", la fel cum librăria "no name" dar bănuiesc că e Diverta, deşi nu are firmă vizibilă e urmaşa fostei "Dacia Traiană".      

Alte locuri, pe post de final

Credeam că mă voi căzni să caut şi să nu găsesc atâtea locuri "veterane" şi deja va trebui ca să "rup" articolul în două, deoarece abia putem acoperi Oraşul de Sus, lăsându-l pe cel "de Jos" pentru altădată. Dar nu putem să uităm aici "Intim"-ul de pe colţul cu Magheru, fost "Mocca" (destul de rău famat loc), fost "Intim" - restaurant exclusiv pentru femei, fostă pizzerie, acum "pub" cu terasă, dar cu numele consacrat. La fel, pe Magheru, dincolo de Lazăr, cele două magazine, unul fost Aprozar-"Legume Fructe" (parcă), celălalt magazin de pâine , devenit "Liceenii" dar care tot de-ale gurii oferă, dar, hopa, un spaţiu, cel al fostului aprozar, e abandonat (aveau o cafea bună acolo), păcat. Chiar dacă pe sărite ajungem în Piaţa Mică, unde vechea "Rotiserie" e prelungită acum de actualul pub "Tango" iar "Union"-ul este încă viu, chiar dacă nu i se mai spune "la Varice" (sau "Violeta" era cu varicele?), din motive de salt pe linia "quality". Crama "Sibiul vechi", veche şi ea, cu firma la fel de veche. Iar drumul ni se încheie aici deocamdată, pentru că magazinul "Dumbrava" merită tratat separat aşa că o luăm agale, spre lucru, exact pe lângă alimentara "Mercur" de pe Victoriei. Alt magazin "veteran" al Sibiului.