Ariton: "Mă simt obligat să iau în considerare o eventuală candidatură la Primăria Sibiu"

După ce tot mai mulţi membri ai Partidului Democrat Liberal l–au îndemnat să se gândească la candidatura pentru Primăria Sibiu în 2012, senatorul Ion Ariton, preşedintele organizaţiei judeţene Sibiu a PDL, spune că poate fi luată în discuţie şi o eventuală candidatură a sa. Asta cu atât mai mult cu cât, spune Ariton, în ultimul deceniu "municipiul Sibiu a ajuns un fel de reper naţional, în ce priveşte administraţia publică locală". După o perioadă de relaţii tensionate între PDL şi primarul Sibiului, Ion Ariton spune că acum are o relaţie bună cu Klaus Iohannis, deoarece "numai în echipă vom avea şi rezultatele pe care sibienii le aşteaptă de la politicienii locali". Parlamentarul sibian răspunde, în cadrul acestui interviu, şi sibienilor care i–au adresat întrebări prin intermediul ediţiei noastre on–line.

- Sunt aproape doi ani de când îi reprezentaţi pe sibieni în Parlamentul României. Cum apreciaţi activitatea dumneavoastră de până acum, care sunt lucrurile cele mai importante pe le-aţi putut face pentru Sibiu, din această poziţie?
În primul rând, profit de întrebarea dumneavoastră pentru a le mulţumi, din nou, alegătorilor din Colegiul 1 Sibiu pentru cele aproape 24.000 de voturi pe care mi le-au acordat cu ocazia alegerilor parlamentare din noiembrie 2008.
În al doilea rând, doresc să precizez că au trecut numai două sesiuni ale actualului legislativ, în prezent fiind încă la începutul celei de-a treia sesiuni. În condiţiile în care, personal, sunt la primul mandat de parlamentar, nu mi-aş permite aprecieri globale privind rezultatele activităţii mele din Senat, deşi sunt convins că există numeroase aşteptări din partea electoratului care m-a ales, ca şi a întregului electorat sibian. În plus, mai trebuie avut în vedere că activitatea în Parlament are un anumit ritm, iar problemele puse în discuţie sunt stabilite, în principal, prin iniţiativele Guvernului. Or, se ştie, începând de anul trecut, Guvernul s-a confruntat cu efectele crizei financiar-economice globale asupra României. În aceste condiţii generale, pentru a nu trezi suspiciunea că evit răspunsul, cred că atât eu cât şi ceilalţi colegi parlamentari ne-am făcut datoria faţă de sibieni. Şi sibienii trebuie să ne analizeze pe fiecare în parte, indiferent dacă suntem în majoritatea care susţine Guvernul sau în opoziţie. Şi, ca să fiu mai concret, în anul trecut, principala mea preocupare a fost să susţin, prin lobby parlamentar şi guvernamental, necesitatea dezvoltării şi modernizării infrastructurii de transport, a sistemului de sănătate publică şi a administraţiei publice. Practic, obiectivele mele politice, cu impact direct asupra judeţului nostru, sunt finalizarea centurii ocolitoare a Sibiului, realizarea spitalului de urgenţă şi a Regiunii Sibiu, în cadrul viitoarei împărţiri administrative a României.
- Sunt mai multe voci din interiorul partidului dumneavoastră care vă îndeamnă să candidaţi la Primăria Sibiu, aţi luat o decizie în acest sens şi dacă nu, când vă veţi hotărî?
E un subiect asupra căruia eu şi colegii din conducerea organizaţiei judeţene a PDL ne aplecăm cu maximă responsabilitate. Nu am decis, până în prezent, o strategie generală anume, cu atât mai puţin pe cea a candidaturii la Primăria Sibiu. Evident, poate fi luată în discuţie şi o eventuală candidatură a mea, pe care, trebuie s-o recunosc, mă simt obligat s-o iau în considerare, din motive personale şi politice uşor de bănuit. Aş vrea să insist puţin asupra importanţei acestui subiect. În ultimul deceniu, municipiul Sibiu a ajuns un fel de reper naţional, în ce priveşte administraţia publică locală. Prin urmare, stabilirea unui candidat la funcţia de primar, pentru alegerile din 2012, ridică pretenţii foarte serioase, atât ca persoană, cât şi ca program. Sibiul trebuie să se dezvolte în continuarea etapelor parcurse, după 1989. Aşa, cred, trebuie văzute lucrurile pentru că trăim o realitate care le impune.
- În ce relaţii sunteţi cu primarul Klaus Iohannis?
Declaraţia mea, probabil, îi va surprinde pe mulţi sibieni. Relaţia pe care o am în prezent cu domnul primar Iohannis este bună. Ultima noastră întâlnire a fost nu cu mult timp în urmă. Cu acel prilej, am avut un schimb de opinii, iar concluzia a fost că numai în echipă vom avea şi rezultatele pe care sibienii le aşteaptă de la politicienii locali. Chiar domnul primar s-a exprimat, la finalul întâlnirii, că acest lucru l-am demonstrat pe vremea mandatului meu de prefect, când, pentru prima dată în perioada postdecembristă, cele mai importante instituţii ale administraţiei publice sibiene, şi mă refer la Consiliul Judeţean, Primăria Municipiului Sibiu şi Prefectura au cultivat o strânsă colaborare şi asta s-a simţit în viaţa social-economică a judeţului.
Vor mai fi rectificări bugetare
- Sumele primite, de judeţul Sibiu, de la bugetul de stat, au fost un subiect de nemulţumire din partea multora. Ce şanse sunt ca Sibiul să primească mai mulţi bani?
Evident, în criză, oamenii vor bani cât mai mulţi, pentru că, în mod natural, au obligaţii pe care trebuie să le satisfacă. La fel este şi cu orice comunitate mai mică sau mai mare. Din fericire, judeţul nostru este un judeţ bine dezvoltat, cu oameni care nu aşteaptă numai ajutorul statului. Dar, din nefericire, situaţia asta nu este generală în România. Sunt judeţe care mai trebuie ajutate, iar „împărţirea” banilor de la bugetul statului se face, în legislaţia actuală, conform unor calcule în spatele cărora este ideea solidarităţii naţionale. Nemulţumirile despre care amintiţi sunt legitime, având în vedere contribuţia substanţială a judeţului nostru la bugetul statului, în contrast cu repartizarea bugetară care s-a făcut, şi care se face, de altfel, de mulţi ani. În calitate de preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţa de capital, din Senat, vă asigur că nimeni de la Bucureşti nu are ceva cu Sibiul, dimpotrivă, dar în condiţiile actuale, mă refer la cele social-economice şi legislative, trebuie să dăm dovezi de solidaritate cu cei care se descurcă mai greu în aceste vremuri.
Şi ar mai fi ceva, în acest an, vor mai fi rectificări bugetare. Dar ar fi bine dacă sibienii ar conştientiza că repartizarea banului public se va face din ce în ce mai pregnant prin finanţările pe proiecte. Spun asta pentru că la acest capitol nu stăm foarte bine sau, mă rog, pe măsura ambiţiilor şi dorinţelor noastre, dar şi ale administraţiilor publice locale.
- Care credeţi că sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă sibienii, în special, şi locuitorii judeţului?
Nu le-aş vedea altele decât cele ale majorităţii cetăţenilor români. În actualitate sunt locurile de muncă, veniturile, pensiile, iar pentru persoanele fizice, problemele de pe piaţa muncii şi de fiscalitate. Dacă observaţi, aceste teme sunt şi cele mai vehiculate prin mass-media, simultan cu legiferarea lor. De altfel, guvernul actual a lansat o serie de programe de atenuare a creşterii şomajului, prin încurajarea angajatorilor pentru menţinerea angajaţilor. Iar în domeniul fiscal, aş aminti facilităţile privind TVA: controlul ulterior, în cazul solicitării rambursării de pânã la 10.000 lei; cesionarea drepturilor de creanţe; taxa de 5% pentru locuinţe cu dimensiuni standard, pentru tineri şi alte categorii sociale; amânarea la plată, pânã la maximum 6 luni, cu depunerea unui gaj de 40% din valoarea datoriei la stat şi cu penalităţi reduse la jumătate; este avută în vedere şi o viitoare hotărâre a Guvernului privind colectarea TVA, pentru produse agricole, în momentul desfacerii produselor, nu în cel al producţiei. Acestea ar fi unele din problemele generale din societatea noastră cu impact asupra standardului de viaţă al fiecăruia dintre noi.
- Cum apreciaţi activitatea celorlalţi parlamentari de Sibiu, colegi ai d-voastră de partid, dar şi din alte formaţiuni politice?
N-aş vrea să se creadă că le dau „note”. Fiecare este responsabil în faţa propriei conştiinţe şi a alegătorilor pentru ceea ce face în calitate de reprezentant al unui colegiu în Parlamentul României.
Întâlniri directe cu sibienii
- Când aveţi audienţe în calitate de parlamentar şi cu ce probleme vin sibienii la dumneavoastră?
Audienţele le susţin ori de câte ori sunt, la sfârşitul săptămânii, în Sibiu. Spun asta pentru se poate întâmpla să rămân şi în week-end la Bucureşti. Dar atunci când vin acasă nu este nicio problemă să ţin legătura cu sibienii, oriunde mă întâlnesc cu ei şi mă opresc să stăm de vorbă despre orice subiect doresc să mi-l comunice. Ca să fiu sincer, prefer întâlnirile directe, sincere, chiar şi pe stradă, celor din birouri. Despre problemele pe care mi le-au supus atenţiei, până acum, sunt cele de ordin general, în România, pe care le-am amintit deja, iar între cele strict locale, se detaşează cea a centurii ocolitoare a municipiului Sibiu şi cele legate de aplicarea programelor guvernamentale anti-criză, de care şi mass-media locale sunt atât de interesate.
- Ce părere aveţi despre sportul sibian şi despre modul în care este el susţinut de autorităţi?
E o întrebare la care cu greu pot să vă dau un răspuns pe deplin lămuritor. Cu excepţia baschetului, Sibiul a pierdut mult de faima de altădată, de oraş al sporturilor de echipă, handbal, volei, chiar şi fotbal. Şi nu numai a celor de echipă, ci şi a celor individuale, cum au fost gimnastica, înotul şi săriturile în apă. Principala cauză a situaţiei de astăzi o văd în faptul că, în ultimii 20 de ani, au fost prea multe aşteptări din partea finanţărilor de la bugetul public şi prea puţine contribuţii private din partea unor iubitori ai sportului. Opinia mea este că, după două decenii, se văd efectele numărului mic de iubitori ai sportului dornici să sprijine anumite discipline, inclusiv în rândul celor care au ocupat funcţii publice în acest domeniu. În ce mă priveşte, am o mare mulţumire pentru că am fondat echipa feminină de volei a CSM şi pe care o sprijin financiar de patru ani, echipa fiind, în prezent, în categoria A.
- Ce părere aveţi despre posibilitatea ca o centrală nucleară să fie construită pe raza judeţului Sibiu? În ce sens va afecta acest lucru viaţa locuitorilor judeţului – vor scădea preţurile terenurilor, lumea se va teme să se mai stabilească, să mai vină în această zonă?
Ştiţi ceva? Haideţi să nu ne speriem de drobul de sare… Problema viitoarei centrale nucleare este una de maximă importanţă pentru siguranţa energetică a României pe termen lung şi n-aş vrea ca din cauza noastră, urmaşii noştri să nu beneficieze de această sursă de energie. Îi îndemn pe sibieni să aibă încredere în specialiştii români care cunosc beneficiile, dar şi riscurile unei asemenea centrale. Aşa cum a spus şi ministrul Videanu, de curând, la Sibiu, singurul lucru cert acum este că Transilvania va fi „gazda” viitoarei centrale nucleare, din raţiuni de echilibrare a sistemului energetic. Şi Transilvania e destul de mare ...
Sprijin din partea familiei
- De câte ori pe săptămână staţi de vorbă cu sibienii, vă întreabă un cititor.
Aşa cum am mai spus-o, de câte ori mă întâlnesc cu ei şi doresc să schimbe opinii cu mine. Nu sunt deloc formalist şi-mi iau în serios calitatea de ales politic, de numele căruia s-a concentrat o anumită cotă a puterii populare locale.
- Unele dintre întrebările adresate on-line de cititorii Tribunei se referă la termenele de finalizare a centurii ocolitoare.
Primul tronson va fi gata la 31 august 2010. Pentru al doilea tronson, partea de autostradă, doresc din tot sufletul să le facem o surpriză sibienilor, de Crăciun. Pentru 2011, rămâne modernizarea drumului judeţean, la ieşirea spre Ocna Sibiului, în drum naţional.
- Ce mai face familia şi cum suportă „navetismul” dumneavoastră, vă întreabă un alt cititor al nostru?
Mulţumesc de întrebare. Familia mea este alături de mine, mă sprijină în acest proiect de patru ani sau mai mulţi, poate. Iar cu naveta mea s-a obişnuit. Oricum, n-avea încotro, nu?