logo
Aproximativ 60.000 de sibieni îşi sărbătoresc onomastica de Sfânta Maria
Andra MARINESCU
1197 vizualizari
Aproximativ 60.000 de sibieni îşi sărbătoresc onomastica de Sfânta Maria
*58.937 de sibieni îşi sărbătoresc onomastica pe 15 august, de Sfânta Maria, cei mai mulţi dintre ei, respectiv 48.890, fiind de gen feminin şi purtând prenumele "Maria".*

 

Conform datelor transmise, la solicitarea TRIBUNEI, de către Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Sibiu, sunt 4.583 de persoane care au în componența prenumelui Mariana, 3.540 se numesc Marian, iar 1715 Anamaria.

De altfel, 58 de persoane care se numesc Annamaria își vor sărbători marţi, 15 august, onomastica, precum și 57 de sibience care poartă prenumele Mariane şi alte 42 de Marianne vor petrece de Sf. Maria.

În judeţul Sibiu, mai sunt 26 de persoane care se numesc Mariuca, 21 Mariuţa şi 5 Marianna.

Cu struguri şi prune, la biserică

Sfânta Maria (Adormirea Maicii Domnului) este prăznuită în fiecare an pe 15 august. În dimineaţa acestei zile, femeile merg la biserică şi împart struguri, prune şi faguri de miere, apoi, la cimitir, tămâiază mormintele rudelor. În această zi, se spune că ciobanii coboară oile de la munte, bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula şi sunt interzise scăldatul în apa râurilor şi dormitul pe prispă. Tot de Sf. Maria, pe vremuri, erau adunate ultimele plante de leac.

Alături de un prieten bun

Există superstiţii că nu e bine să te tunzi de Sf. Maria. În cazul bărbaţilor, dacă se tund şi aruncă părul la gunoiu, riscă să chelească.

Pe 15 august, nu e bine să stai cu uşa închisă, pentru ca Fecioara Maria să poată intra oricând în casele creştinilor şi să împartă harul divin.

Dacă ai de făcut un drum important în această zi, ia cu tine cel mai bun prieten. Se spune că în această zi pot fi descărcări electrice, pentru a arăta supărarea Fecioarei Maria faţă de oamenii neuniţi. Plecarea la drum de unul singur arată egoism şi independenţă. Ori, dacă vei fi protejat de un prieten bun, vei fi în afara oricărei primejdii.

Perioada dintre cele două Sântmării, Sântmăria Mare (15 august) şi Sântmăria Mică (8 septembrie) e considerată de săteni cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă.

Sărbătoarea Sf. Maria, în județul Sibiu

Sărbătoarea Sf. Maria din 15 august este respectată în întreaga ţară. Potrivit CJCPCT "Cindrelul - Junii" Sibiului, în Beneşti, cu o seară înainte de Sfânta Maria,  se dădeau cununi din flori de grădină la rude ori la cele două societăţi în care era împărţit satul – termen local pentru vecinătăţi. Cununile erau pentru cele ce purtau numele de Maria, căci sărbătorirea Măriilor nu era amânată până  în 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică. Obiceiul era practicat seara târziu, după ora 22, şi actanţii erau primeniţi cu gogoşi. În ziua de 15 august se mergea la biserică, la slujbă. Sătenii se îmbrăcau româneşte, iar mai apoi rudele erau chemate la masă, acasă. După amiază în sat, pe uliţa mare, era horă. "La noi așa era obiceiu, să se facă joc cu hațegana, învârtita, spre deosebire de alte zone ale țării, în care de Sfântă Maria nu se face joc, și doar a doua zi feciorii organizează hora satului", povesteau localnicii, potrivit www.traditiisibiene.ro.

La Ighişu Vechi, peste deal, sărbătoarea cunoaşte aceleaşi valenţe. "La noi se făceau cununi de flori: ochiu’ boului, gheorghine, frunză verde de stejar, salcie  - care  se îndoaie ușor, fără să se rupă, toate legate cu sfoară. Până la 12 noaptea pe puneau la casele şi pe la porţile Măriilor, la rude, la vecinătăţi", povesteşte Silvia Macrea. A doua zi, se mergea la biserică, în costum popular, iar mai apoi, după masă erau petreceri cu joc, cântece pe la case, între prieteni, și se făceau scoverzi.

În Mărginimea Sibiului, la Jina, Sfânta Maria e o dată importantă în calendarul creștinilor ortodocși. Maria Murgu spunea că în satul ei natal, de la munte, 15 august este sărbătoare de bucurie, nu de pomenire a morţilor. "Se dă de pomană, daca vrei, fiecare cum vrea, se duce la biserică parastasă, care au morţi şi o cheamă Mărie o pâne, o litră de vin şi o slujeşte acolo, alţii fac pomana şi dă la toata lumea, care cum vrea şi cum poate", se arată pe www.traditiisibiene.ro.

"Când eram eu tânără, se făcea horă la de 2 după masa şi sara trebuia să fii acasă. N-aveai ce căuta la joc fără haine româneşti. Nu ne lăsa să mergem la joc aşa. Acum se strâng pe la case copii, prieteni şi mănâncă şi beau împreună. După Sfântă Maria încep nunţile, care se fac la căminul cel nou. Nu se cunoaşte superstiţia conform căreia fetele ţin postul și poartă floare de năvalnic pentru şot bun şi noroc în căsătorie", mai adaugă Maria Murgu.

La catedrala armenească din Dumbrăveni, pe Valea Târnavelor, credincioşii participau la un moment unic. "După slujba din biserică, se porneşte procesiunea prin jurul parcului, astfel: fete îmbrăcate în alb poartă statueta Maicii Domnului, fiind urmate de preoţi şi enoriaşi de confesiune greco – catolică. Se intonează Cântarea Sfintei Marii şi se respectă cutumele bisericeşti, iar mai apoi întregul alai se întoarce la biserică. Procesiunea este condiţionată de starea vremii – dacă e timp frumos, se poate realiza", explică Gabriela Negru, referent de specialitate al CJCPCT "Cindrelul - Junii" Sibiu.



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Fabrica de lactate Sevis

Vacanta Eurotrip
Fundatia APT
targul de cariere
Licitatie publica