Text şi foto: D. CHISELIŢĂ Una din marile, să le zicem aşa, necunoscute ale Sibiului era, până nu demult, locul unde se afla, iniţial, mănăstirea dominicanilor. Se ştia că era în zona actualei gări. Lucrările din Piaţa 1 Decembrie 1918 au adus însă o surpriză. La câţiva metri de Capela Crucii, cunoscută şi sub numele de „Bisericuţa”, au fost găsite, recent, resturi de zidărie. Acestea confirmă faptul că aici a fost de fapt locul unde dominicanii şi-au clădit prima mănăstire. Dr. Marian Ţiplic, şef de catedră la Facultatea de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu” din Sibiu, cel care a efectuat săpăturile şi cercetările în zonă, ne-a spus că ceea ce se vede lângă capela Crucii este o parte a zidului de incintă al fostei mănăstiri, el continuând, se pare, sub actuala biserică şi sub parcarea Autogării Transmixt. Prima "probă" a existenţei ordinului călugărilor dominicani la Sibiu este o menţionare în Cronica de la Erfurt, unde se face referire la distrugerea, de către tătari, a mănăstirii lor, la 1241. Este şi prima menţionare a Sibiului într-o cronică străină. Dominicanii, alături de franciscani, erau un ordin de călugări-cerşetori-militari care, la Sibiu, aveau mănăstirile învecinate, ambele fiind aflate în afara zidurilor cetăţii, lângă intrarea dinspre Guşteriţa (actuala stradă 9 Mai). Cele două ordine călugăreşti participau şi la apărarea oraşului în caz de atac. La 1470, dominicanii au voie să se mute în interiorul cetăţii Sibiului, ei aşezându- şe pe locul bisericii ce va deveni mai târziu a Ursulinelor. „Extra muros”, pe locul fostului claustru, se pare că a rămas spitalul-leprozerie. Geografic, vechea mănăstire a dominicanilor era aşezată pe un grind, înconjurată de mlaştini (ca dealtfel cam toată cetatea Sibiului). Construcţia a fost distrusă complet în timpul războiului cu curuţii (rebeli maghiari antihabsburgici) din 1703-1711, aceştia fortificându-se în ruinele fostei mănăstiri şi atacând oraşul. Pentru a elimina acest pericol, localnicii au distrus aproape complet (dr. Petre Beşliu Munteanu, arheolog, folosind termenul de „distrugere sălbatică”) locul. Dominicanii au lăsat, printre altele, Sibiului, o moştenire materială arhicunoscută: crucifixul din Capela Crucii, realizat de Petrus Lantregen din Austria, la 1417. Iniţial, crucifixul se afla pe locul fostei biserici a mănăstirii dominicane. Unde , ulterior s-a ridicat, în anul 1755, Capela Crucii. Deci, o posibilă continuitate a prezenţei  ordinului dominican  la Sibiu. Invităm pe iubitorii istoriei sibiene să se cam grăbească să viziteze locul, deoarece resturile fostei mănăstiri a dominicanilor vor dispărea. Sau sub pavajul nou, sau sub maldărul de gunoaie...