Tribuna
brukenthal museum
Vestul (uneori) sălbatic al Sibiului
Dragoş BAKO
2865 vizualizari

Sibiul se poate lăuda cu o dezvoltare accelerată în ultimii 15 ani. S-au asfaltat o mulţime de străzi, s-au deschis nenumărate magazine, restaurante, cafenele, s-au amenajat cât de cât zonele turistice, s-a îmbunătăţit transportul în comun şi s-a consolidat Zona Industrială Vest, un motor economic. Şi pentru că veni vorba de Zona Industrială Vest, am să vă relatez o întâmplare recentă, în urma căreia încă mai simt un tremur în genunchi. Mergeam cu maşina la un magazin din preajma aeroportului, pe Şoseaua Alba Iulia, adică spre o zonă dezvoltată, teoretic fără accente rurale. Trecem de sensul giratoriu de la intersecţia Bielz cu Şoseaua Alba Iulia, când, de pe strada Ogorului, apare brusc un cal înhămat la o căruţă, cu intenţia de a traversa drumul spre strada Livezii. În general, unii sunt tentaţi să numească animalele dobitoace, dar de această dată dobitocul ţinea hăţurile şi stătea pe capra căruţei. Mult mai inteligent decât stăpânul său, care îl mâna spre şoseaua intens circulată, calul s-a oprit la câţiva centimetri de maşină. Dacă animalul nu ar fi reacţionat astfel, oiştea ar fi putut trece prin geamul maşinii, iar ceea ce ar fi urmat e lesne de înţeles. Repet, acest episod s-a petrecut pe una dintre cele mai lungi şi mai circulate şosele ale Sibiului, oraş european, care a îngropat în grădina amintirilor peisajele cu străzi neasfaltate şi clădiri dărăpănate. Ei, dar uite că ceva ruralitate mai găsim şi pe străzile modernizate ale urbei, unde mai poţi auzi zgomot de copite, mugete de joiană şi guiţat de porc. Da, da, sunt câteva zone de case în oraş, nu foarte departe de buricul târgului, unde gospodarul eşuat în perimetrul citadin continuă să crească animale, deşi acest lucru e niţel interzis de lege. Sunt străzi nu demult asfaltate unde poţi adulmeca în serile de vară mirosuri ce deşteaptă amintirea vizitelor la ţară. Între o balegă picată ca o pecete pe marcajul din mijlocul străzii şi un damf venit dinspre coteţul de porci, funcţional, camuflat în fundul grădinii, de te miri ce improvizaţii, poţi mesteca o concluzie cu gust puternic: s-o fi născut veşnicia la sat, dar nici în oraş nu s-a sufocat. Dacă vă gândiţi că mă refer exclusiv la zona Turnişor, vă înşelaţi, pentru că relaţia dintre crescător şi animal dăinuie şi prin alte cartiere ale burgului. În fond, deplasarea cu căruţa trasă de cal e o alternativă sănătoasă la maşinile poluante, iar carnea şi laptele de la animalele crescute în gospodării (fie ele şi citadine) sunt preferabile celor de la supermarket. Dacă tot o ţinem sus şi tare cu bio şi eco, de ce ne-ar deranja vecinătatea cailor, vacilor, porcilor şi găinilor, fie şi pe străzi asfaltate, situate în cartiere unde preţurile caselor rivalizează cu cele din Germania sau Austria (unde mai pui că ăia nu se desfată nici cu mirosul gunoiului de grajd, nici cu guiţatul porcilor nerăbdători să se înfrupte din troacă)? Într-adevăr, Sibiul e un oraş turistic, găzduieşte oaspeţi amatori de peisaje pitoreşti; totuşi locul cailor înhămaţi la căruţă, al văcuţelor dătătoare de lapte, al porcilor ce urmează să cadă răpuşi de obiceiul de Ignat şi al găinilor e dincolo de intravilanul municipiului, la ţară. O spune legea, o spun regulile de convieţuire citadină, dar iată că există ac şi de cojocul legii şi al regulilor.





comentarii
1 comentarii

avem "miniferme" destule in Sibiu. Doua exemple: pe strada Rozdesti si pe Aciliu (vaci si porci)
...
21.11.2019 10:18
Din aceeasi categorie
sevis

targul de craciun

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
turboclima
Licitatie publica

accentmedia