logo
Vărul lui Făt-Frumos umblă lelea prin sondaje
Dragoş BAKO
569 vizualizari

Nu mai încape îndoială, Dacian Cioloş e sigur o rudă îndepărtată a lui Făt-Frumos. Iar când spunem asta nu ne referim la trăsăturile lui franţuzite, ci la capacitatea sa de a creşte într-un an cât alţii în zece. Băiat de comitete şi comisii prin UE, fost premier într-un guvern tehnocrat, venit la Palatul Victoria după o tragedie urmată de demisia Cabinetului Ponta, Cioloş s-a scăldat mult timp în postura de armă secretă, de salvator, ce vine în trap pe un cal alb, agăţând din zbor turbinci cu procente capabile să îl proptească în ditamai demnitatea publică. La alegerile generale din 2016, PNL a încercat să îl folosească drept momeală în campania electorală, dar ideea s-a dovedit una neinspirată, căci partidul condus de Alina Gorghiu n-a reuşit să obţină un rezultat răsunător, oricât s-ar fi hârjonit cu Cioloş prin afişele electorale. Mulţi au considerat după acel exerciţiu electoral povestea încheiată şi îl vedeau pe candidul Dacian lăsat la vatra vreunei instituţii europene. Dar iată că voinicul din povestea politichiei româneşti se scutură zdravăn după cel eşec, bău o glajă de apă vie, încălecă pe armăsarul cu coamă iluzorie şi ni se înfăţişă în clasicu-i rol de salvator. Atenţi la primire, sociologii l-au luat din voleu şi l-au plasat în mijlocul sondajelor de opinie, unde – ce să vezi? – de vreo jumătate de an Cioloş creşte şi tot creşte, mâna lui făcându-se greblă pe procente. Se jură unele sondaje că formaţiunea sa intră fluierând în Parlament şi, mai mult, că acest Prâslea al politicii româneşti ar avea puterea să o dea parte în parte în turul doi, cu orice candidat. Te întrebi, firesc, cum a ajuns omul acesta într-un timp atât de scurt să stea cu dosul pe o avere electorală, pentru care alţii trag din greu, ani de zile. Tot sociologii ne luminează: cică puterea lui Cioloş nu stă nici în descântece, nici în argintul viu ori în te miri ce talisman purtat la cingătoare, ci în redirijarea voturilor unora dintre alegătorii PNL şi USR. În traducere liberă, asta înseamnă că unii dintre cei ce au votat PNL, condus de Gorghiu şi USR, condus de Nicuşor Dan în 2016 consideră azi că Cioloş e o alegere mai cu moţ decât cea din urmă cu doi ani. Cei mână către această decizie e greu de înţeles, dat fiind că în afară de un comportament civilizat şi o atitudine temperată, Cioloş nu s-a remarcat prin cine ştie ce fapte de arme. Într-adevăr, a avea bun simţ şi decenţă în politica românească înseamnă să fii un personaj atipic, dar de la condescendenţă la performanţă e ceva drum de mers. Ce este Cioloş, până la urmă? Un personaj bănuit a fi providenţial, o ultimă speranţă, un produs despre care alegătorul exasperat de nefastele experienţe din trecut spune: „Să încercăm şi cu ăsta, că doar n-o fi mai rău decât ceilalţi.” Asta e toată chichiţa lui Cioloş: n-a fost implicat în scandaluri, nu e bănuit de fapte de corupţie, nu face parte dintr-un partid cu dinozauri, deci fiind un produs nou pe poliţele prăfuite ale politicii se găsesc nişte procente dispuse să-l încerce.





comentarii
1 comentarii

...ce-i mână către...
Cl
02.08.2018 07:09
Din aceeasi categorie
sevis

kogalniceanu

smeralda

jidvei

marquardt

sibiul de odinioara

omirom

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Licitatie publica

accentmedia