logo
Pupat papucul Sultanului, aruncat în aer „Piaţa Endependenţei”
Dragoş BAKO
567 vizualizari

Cine are impresia că uneltirile şi plecăciunile bătute la Înalta Poartă sunt doar povestiri istorice îngălbenite de trecerea timpului, amarnic se înşală. În realitate, există şi azi Înalte Porţi, sub alte denumiri (UE, SUA, Rusia), la porţile cărora zgârie vasalii, depunând plocoane, promisiuni, plecăciuni şi pâre. Unii dintre politicienii zilelor noastre nu sunt cu nimic mai buni decât boierii uneltitori de pe vremuri, care îşi cumpărau privilegii cu galbeni şi denunţuri. Pe Cristian Preda l-au votat nişte români pe listele PMP şi l-au trimis în Parlamentul European, crezând că le va reprezenta interesele. De fapt, oamenii au votat o listă în capul căreia fusese pus Preda, după ce a şters-o din PDL, partid care îl trimisese în 2009 la Bruxelles, de unde a încasat timp de aproape 5 ani o leafă de câteva mii de euro pe lună. Ca un ţânc sub nasul căruia se amestecă mucii şi lacrimile, Cristian Preda a început să se smiorcăie, cu puţin timp înainte de Ziua Naţională, în Parlamentul European, jelind Justiţia căreia balaurii de la Bucureşti voiau să-i lege mâinile şi picioarele. Că europarlamentarul cu privire de fiară încrâncenată s-a pus pe bocit în forul comunitar n-ar fi o noutate, dar, de această dată, a ţinut să se depăşească pe el însuşi propunând suspendarea dreptului de vot al României în Consiliul European. Poţi avea păreri diferite în privinţa anumitor legi, te poţi lupta politic cu adversarii tăi, dar a duce această bătălie în Parlamentul European şi a propune o sancţiune pentru România în condiţiile în care în 2019 urmează să preluăm preşedinţia Consiliului European, înseamnă a pune interesul de grup mai presus de cel naţional. În discursul său înveninat, Cristian Preda vorbeşte despre „dictatura majorităţii parlamentare”. Ca profesor care nu le-a predat gâştelor, individul ar trebui să ştie că într-o democraţie (fie ea şi teoretică), majoritatea parlamentară, oricare ar fi ea, dictează mersul lucrurilor. Când PDL deţinea alături de UNPR şi UDMR majoritatea parlamentară şi impunea legi se chema că exercitau o dictatură? Spălatul rufelor în public şi rugăminţile fierbinţi adresate străinilor pentru a da un bobârnac României seamănă cu un pui de trădare. Cei care l-au votat pe acest individ să-i reprezinte la Bruxelles au crezut că el va încerca să facă una, alta pentru România, nicidecum că va pune frâne ţării. Desigur, la Bucureşti, multe decizii şi demersuri sunt greşite, se fac o groază de tâmpenii, dar un politician cu ştaif ar trebui să utilizeze instrumente de îndreptare, care să nu afecteze poziţia României în exterior. Acţiunile lui Cristian Preda seamănă izbitor cu cele ale boierilor, care acum 5-6 veacuri cereau ajutorul Sultanului pentru a-i sprijini, poftindu-l să-şi vâre nasul în treburile interne ale ţării. Dar iată că prestaţia penibilă şi înjositoare a politrucului nu stârneşte mare vâlvă, nu generează revolte sonore în clasa politică românească, semn că trădarea nu e deranjantă, ci e percepută ca o armă pe care oricine o poate folosi la nevoie, în funcţie de interese. Are istoria prostul obicei de a se repeta, iar natura, păguboasa apucătură de a clona personaje sinistre. 



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
burduf sevis

Vacanta Eurotrip
Fundatia APT
Licitatie publica