Rămâne cum am stabilit zilele trecute: lumea e tot mai nebună, iar asta se vede din frânturile dialogurilor purtate între mai marii lumii, frânturi ce răzbat în spațiul public. Acum câteva zile Iranul a lansat sute de rachete și drone spre Israel, atacul fiind respins. Toată „distracția” a costat, zic unii, aproape un miliard și jumătate de dolari. După  acest episod, Iranul a transmis un mesaj în care se spunea că acest atac a fost un răspuns la o precedentă agresiune israeliană și că, de vreme ce beligeranții sunt chit, s-a încheiat conflictul. Israelienii s-au strâns la sfat și au anunțat că agresiunea Iranului nu poate rămâne fără urmări și că vor riposta. Reprezentanții statelor lumii civilizate au făcut apel la calm, iar din amalgamul de discuții și scenarii a răzbătut ideea unui atac în urma căruia să nu escaladeze lucrurile. Știu, sună absurd, dar așa au spus unii dintre cei implicați. În traducere liberă, vor fi lansate rachete și alte cele, dar în așa fel încât să nu existe pagube prea mari. Poate le dau cu mantă, poate sunt de jucărie, n-avem de unde ști. Cert este că unii vor să își arate mușchii, să își rezolve problemele interne și pe cele de imagine, iar demersurile lor ar putea lua, totuși, vieți. În plus, tot acest exercițiu de imagine costă foarte mult, asta în contextul unei crize economice mondiale. Nu sunt bani pentru a salva de foame și boli popoarele sărace, nu sunt bani pentru tratamente medicale, pentru un nivel de trai decent al omenirii, însă întotdeauna se vor găsi resurse pentru a purta războaie absurde. Ce să înțelegem din stabilirea regulilor unor atacuri, în cheia simulării conflictului armat real? La ce bun să toci banii pe rachete ce explodează în aer? E o întrebare firească pentru oamenii sănătoși la minte, însă pentru acei bolnavi de putere și imagine, despre care vorbeam și zilele trecute, regia războiului e o prioritate absolută. Posibilul ping-pong cu rachete și drone poate că nu va avea urmări catastrofale în sensul victimelor umane directe, însă, cu siguranță, va fi resimțit la nivel economic și social, într-o mare parte a planetei. Îndemnul „make love, not war” de acum câteva decenii, lansat de hipioți, pare azi un gângurit naiv, pe care nimeni nu îl mai ia în seamă, căci războiul a devenit o afacere și mai bănoasă decât în trecut.