Tribuna
Educaţie? Doamne, apără şi păzeşte!
Dragoş BAKO
2450 vizualizari

Nu cred să fi avut după 1989 vreun partid care dădea târcoale guvernării şi care să nu fi turuit demagogic despre importanţa Educaţiei, despre obligaţia legală şi morală de a aloca un procent considerabil din PIB acestui sector. Chiar dacă n-a avut relaţii strânse cu şcoala, politicianul român, altfel orientat ca un pieţar cu ştate vechi îndărătul tarabei, a prins ideea folosirii subiectului „Educaţie” ca o momeală vânturată pe sub nasul cu nările dilatate al electoratului. Revendicându-se din stânga sau din dreapta (în realitate n-au nicio gară cu respectivele doctrine), politicienii au vorbit mereu despre importanţa investiţiilor materiale şi umane în şcoală, cu aceeaşi cădere cu care un mare producător de ţigarete ar promova sportul, mişcarea în natură, îndemnându-i pe oameni să nu fumeze. Ni s-a spus că un popor educat are şansa de a-şi crea un viitor mai bun, de a fi mai puternic şi tot felul de platitudini de care omul, în treizeci de ani, s-a săturat până peste cap. Păi ce să facă ei, cadrele de nădejde ale partidelor, cu un popor educat, puternic? Doamne, apără şi păzeşte! Toţi cei care au bălit în faţa ideii de a prelua puterea s-au jurat pe carnetul de partid, pe somnul de veci al înaintaşilor că nu se vor lăsa până nu fac din Educaţia românească motor de Ferrari, iar după ce şi-au văzut sacii în căruţă au lăsat învăţământul să horcăie, la marginea drumului. Zice un studiu recent, realizat de Organizaţia „Salvaţi Copiii” că 27% dintre copiii din România stau peste şase ore on-line, într-o zi cu ore la şcoală, în timp ce în afara timpului petrecut în şcoală, numărul celor ce stau cu ochii în tabletă şi smartphone peste şase ore pe zi aproape se dublează. Să fie asta propăşirea învăţământului despre care ne-au vorbit, de-a lungul timpului, toţi pretendenţii la mâna grăsuţă a guvernării? Nu-i rău că elevii folosesc instrumente ce le uşurează accesul la informaţii de tot felul, însă nu e suficient; o tabletă cu conexiune la Internet nu educă neapărat, nu umple goluri informaţionale şi emoţionale. Dacă ne uităm la unii dintre cei ce s-au perindat în ultimele trei decenii pe la conducerea Ministerului Educaţiei, la politicienii care au făcut şi au desfăcut jocuri de putere, exprimându-se într-o limbă română sărăcăcioasă şi, pe deasupra, maltratată, ar fi trebuit să înţelegem că toate balivernele turnate pe aşa-zisul altar al învăţământului sunt doar o însăilare de pietricele ale demagogiei, purtate la gât de nişte tarabagii deghizaţi în domni, care încercau să-i prostească pe naivii ce pariau pe Educaţie. Ea, Educaţia, cea mai invocată şi – paradoxal – cea mai terfelită ramură a plopului în care ne aflăm s-a trezit mereu lăsată de căruţă, după ce pornise din prima linie a promisiunilor. Aşa s-a întâmplat mereu, inclusiv la ultima rectificare bugetară, taman după stive de discuţii despre efectele dezastruoase ale lipsei de educaţie. Dar poate că la împărţeală s-a ţinut cont de spusele ministrului Educaţiei care zice că n-are ce face cu 6% din PIB.





comentarii
1 comentarii

Decăt 6 procente mai bine lipsa Romania educată zace lată pe tarabe intre alte state vechi la ștate că dacă numai așa Educativa madaministru poate...
04.12.2019 08:59
Din aceeasi categorie
sevis

Pastravaria Laita

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Licitatie publica

accentmedia