logo
De ce nu s-or amenaja nişte plaje cu nisip fin şi prin Apuseni?
Dragoş BAKO
457 vizualizari

Se întâmplă destul de des ca România să stea tolănită în coada clasamentelor ce măsoară consumul de apă şi săpun, de pastă de dinţi, bugetul alocat cumpărării de cărţi sau cel prevăzut pentru vacanţe. Când ne uităm către vecinii de continent, mai înstăriţi, care palpează mai des tubul de pastă de dinţi, avem senzaţia că ne despart nu doar sute sau mii de kilometri, ci şi nişte decenii. Din păcate, am sădit în firea noastră sămânţa aceea păguboasă de autodispreţuire şi, ori de câte ori ne punem pe comparat, fatalismul din dotarea românului prinde puteri. Am surprins un soi de satisfacţie maladivă la cei ce prezintă clasamentele în care românii sunt codaşi şi, sincer să fiu, nu mă pot încrede în totalitate în aceste statistici, realizate prin te miri ce algoritmi superficiali. Zilele trecute, un împăunat de la un post de ştiri vorbea despre faptul că pe drumurile din Norvegia şi Germania circulă o mulţime de maşini electrice, în timp ce la noi abia dacă există vreo 260. Individul părea că ne dojeneşte pentru că nu suntem în stare să le suflăm în ceafă norvegienilor şi nemţilor, la acest capitol. Dacă tubul de pastă de dinţi, săpunul, şamponul sau deodorantul sunt produse la îndemână, la care au acces şi beneficiarii de ajutor social din Gheboaia, jinduitul la roiul de maşini electrice e o chestiune ce ţine de un paralelism cronic cu realitatea. O maşină electrică are un preţ pe care foarte puţini români şi l-ar putea permite. Ea trebuie alimentată în nişte staţii speciale, iar în România există doar vreo 25 de astfel de locuri, prin Bucureşti, Piteşti, Sibiu, Alba, Cluj sau Arad. Aşadar, dacă eşti din Suceava poţi avea bani pentru 10 maşini de acest fel, că tot n-ai unde să le alimentezi. Să nu uităm că România e o ţară în care autostrăzile sunt o raritate şi că pe unele din aceste minuni nu există nici măcar benzinării, darămite staţii pentru alimentarea autoturismelor electrice. N-am înţeles dacă e cazul să ne dispreţuim, să ne luăm la palme pentru că n-am fost în stare să umplem parcările de autoturisme nepoluante, dar mesajul suna oarecum în această notă. Adică, ce buni cumetri sunt norvegienii cu mediul şi ce duşmani ai lui suntem noi. Există între noi şi nordici unele diferenţe, cum ar fi o infrastructură rutieră bine pusă la punct – la ei, un nivel de trai decent – tot la ei şi o educaţie aerisită – aţi ghicit – tot pe acolo. Aşa cum chelul are o nevoie acută de tichia de mărgăritar, şi hârtoapele din România se cer călcate de anvelopele automobilelor electrice. N-avem drumuri, n-avem bani, n-avem staţii de încărcare pentru astfel de maşini, dar ne avântăm în comparaţii care nu-şi au rostul. A fi supărat pentru că norvegienii şi nemţii au mai multe autoturisme, care se pun în mişcare fără a avea nevoie de carburant clasic, e ca şi cum ţi s-ar căşuna pe cei din Apuseni că n-au amenajat nişte plaje la marea pe care nu o au. Înainte de a ne lungi gâturile pentru a privi peste alte grădini, ar fi mai sănătos să revenim cu picioarele pe glia strămoşească şi să vedem ce-i de făcut prin grădina noastră.



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Fabrica de lactate Sevis

Vacanta Eurotrip
Fundatia APT
Auchan aduce inovatia si distractia
Licitatie publica