logo
Când lumile paralele îşi iau lumea în cap
Dragoş BAKO
531 vizualizari

Dacă te uiţi puţin la frământările sociale, la temele care îi despart pe români, dându-le brânci în tabere ostile, una alteia, vei constata că temele ce seamănă discordia sunt false şi că, de fapt, strigătul de aşa-zisă disperare vine din alte gâtlejuri. După cum remarcam şi cu alte ocazii, mulţi dintre cei care au sentimentul că au îmbrăcat cămaşa morţii şi că luptă într-un război împotriva Răului poartă o bătălie care nu e a lor, riscând ca schijele urii să le amputeze liniştea şi să îi lase infirmi de toleranţă. Legile justiţiei, cu toate modificările lor, bănuite sau reale, sunt miza falsă a unei încleştări care, pe alocuri, reclamă forme maladive. Toţi cei ce condamnă sau apără intenţiile de modificare ale acestor legi s-au erijat în jurişti infailibili, în specialişti care au la degetul mic Codul Penal şi Codul Civil, başca o capacitate nebănuită de interpretare şi anticipare a potenţialelor efecte ale ipoteticelor modificări. Se vorbeşte prea puţin despre adevăratele probleme, despre cămaşa aspră, care e mult mai aproape de pielea fiecărui român. Creşte salariul minim spectaculos, cu 500 de lei. Pe hârtie. După mutarea contribuţiilor la angajat, beneficiarii salariului minim nu vor rămâne cu mare lucru în mână, chiar dacă scriptic, venitul lor a crescut cu aproximativ 25 de procente. Aceeaşi mutare a contribuţiilor la angajat va însemna un efort pentru fiecare angajator, oricât s-ar jura Dragnea, Tudose şi Mişa la un loc că nu e vorba de nicio cheltuială suplimentară. Praful aruncat în ochii celor angajaţi cu salariul minim, şahul dat tuturor întreprinzătorilor ce trebuie să plătească lefuri, vor declanşa, inevitabil, reacţii nu dintre cele plăcute. Se vor arunca mai mulţi bani în vistieria statului, românii nu vor câştiga mai mult, iar preţurile bunurilor şi serviciilor vor continua să crească. Cu toţii vom simţi pe propriul buget cum ni se sleieşte puterea de cumpărare şi probabil, singura consolare vor fi statisticile care ne anunţă, robotic, că avem o creştere economică ce n-a văzut UE de când a făcut-o măicuţa ei. Dar statisticile n-au nici gust de friptură, nici de muşchi ţigănesc, de caşcaval, roşii, fasole şi nici măcar de mămăligă, aşa că nu ne pot ajuta în cazul în care ne-am decide să le luăm la mestecat. Scăderea puterii de cumpărare o simte deja fiecare român, la pompa din benzinărie, la casa de marcat de la supermarket sau la tejgheaua magazinaşului de cartier, iar asta e doar încălzirea, pentru că valul polar al dezamăgirii ne va atinge abia prin februarie, când vor da din aripi fluturaşii cu salariul pentru luna ianuarie, întâiul interval în care lefurile sunt calculate după algoritmul „revoluţionar” al Guvernului Tudose. Nu ştim dacă există sau nu stat paralel, dar lumile paralele sunt o certitudine. Lumea calculelor guvernanţilor e paralelă cu lumea rezultatelor acelor calcule, iar lumea problemelor răcnite în pieţe e paralelă cu adevăratele belele ale acestei lumi, România. Dar nivelul de trai aflat în cădere liberă nu e o problemă pentru rezistenţii neamului, ei fiind dispuşi să stea în frig pentru chestiuni de o subtilitate inaccesibilă multor muritori.



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
burduf sevis

Vacanta Eurotrip
Fundatia APT
Licitatie publica