Tribuna
La Capela "Sfintei Cruci", rugile prind viaţă
Ana Maria MĂTUŞOIU
21910 vizualizari
La Capela

Urmezi drumul care te duce spre gară. Ajungi în Piaţa 1 Decembrie 1918 nr. 2 (fosta Piaţă a Gării) şi în faţă se iveşte o biserică ce îţi atrage privirea. Este Capela "Sfintei Cruci" sau "Clopoţelul de Argint", aşa cum îi este denumirea populară şi datează din 1755. Biserica nu este mare, însă e mai mereu plină. De luni până sâmbătă, între orele 7 şi 13, sibienii şi nu numai poposesc aici.

La început, pe aici a fost o mănăstire dominicană

Povestea a început în prima jumătate a secolului al XIII-lea. Dorind să înfiinţeze o biserică în afara zidurilor cetăţii, sfântul Dominic de Guzman dă un ordin călugăresc romano-catolic pentru a iniţia procedurile de construcţie a clădirii. Având sprijinul papei Honoriu al III-lea, care în 1216 oferă un răspuns pozitiv cererii acestuia de a ridica o casă a Domnului, sfântul Dominic de Guzman purcede edificarea mănăstirii. A fost clădită în apropiere de zona actualei capele, la capătul străzii Elisabeta-Guşteriţei, pe care astăzi o cunoaştem ca 9 Mai. Din 1282, mănăstirea a început să fie cunoscută sub denumirea "La Sfânta Cruce". Construcţia nu avea să fie păstrată veşnic în forma iniţială, astfel că în 1241, când oraşul a fost asediat de către hoardele mongole, furia trupelor conduse de generalul Subotai "Bahadur" s-a revărsat şi asupra  mănăstirii, aceasta sfârşind prin a fi incendiată. La scurt timp însă, au început lucrările de reconstrucţie.

Ridicarea Capelei "Sfintei Cruci"

În 1417, Peter Lantregean realiza un crucifix monumental de 7,30 m dintr-un monolit, ce avea să fie amplasat în biserica dominicanilor, chiar deasupra altarului. Traversând o perioadă dificilă, în care atacurile inamice continuau asupra oraşului, în 1432, călugării dominicani s-au văzut nevoiţi să părăsească biserica. Nu au rămas însă fără un loc de rugăciune, astfel că în 1474, consiliul le-a acordat dreptul de a construi o mănăstire nouă în interiorul cetăţii, actuala biserică a Ursulinelor. Un an mai târziu, mănăstirea dominicană părăsită de lângă poarta Elisabeta va fi transformată de oraş în lazaret pentru leproşi, fiind folosită pentru adăpostirea bolnavilor şi a săracilor, motiv pentru care şi-a primit denumirea de "Biserica Suferinzilor". Oraşul nu scăpase încă de asediile străine, iar câteva secole mai târziu, maghiarii se abăteau asupra Sibiului. Vorbind aici de anul 1659, în 23 decembrie, principele Acatiu Barcasy cu a sa curte, plus 1000 de ieniceri şi 300 de călăreţi  turci se refugiază în oraş din calea asediului principelui Gheorghe Rakoczi al II-lea. Urmările au dus la căderea mănăstirii, apărătorul cetăţii hotărând să o demoleze pentru a nu fi folosită ca punct de atac. Crucifixul a dispărut şi timp de 24 de ani a stat îngropat în moloz şi noroi. Câteva decenii mai târziu, în 1683, după ce turcii fuseseră înfrânţi în Asediul Vienei de către oştile creştine, consiliul orăşenesc a ordonat reinstalarea marii cruci de piatră şi acoperirea ei cu o boltă deschisă. Astfel, în anul 1755, consilierul transilvănean Martin Wankel von Seeberg a hotărât ca bolta să fie zidită şi prin urmare, construirea unei capele care să aibă ca element central vechiul crucifix, fiind actuala Capelă a Sfintei Cruci. Peste mai bine de un secol, în 1882, episcopul romano-catolic al Transilvaniei, Mihaly Fogarassy a extins biserica adăugându-i o mică clopotniţă. Începând cu mijlocul secolului XX, timp de 50 de ani, capela a stat sub protectoratul comunităţii de polonezi refugiaţi la Sibiu în timpul celui de-al doilea război mondial. Din 1956, Capela "Sfintei Cruci" devine monument istoric.

Arhitectură aparte graţie grupului statuar

Lăsând în urmă paginile demult scrise, ne îndreptăm spre aspectul de astăzi al capelei. Stă înconjurată de un gard de fier şi străjuită de câţiva arbori. Iar dacă eşti musafir nou, tăgăduieşti o clipă până să afli care e intrarea. O găsim pe partea laterală. Intrăm în capelă. În stânga, o femeie ne aşteaptă cu zâmbetul pe buze, iar multitudinea de suveniruri nu ne va lăsa să păşim afară fără a ne achiziţiona o icoană, un breloc, o carte poştală sau o brăţară. Privim cu atenţie fiecare colţişor în încercarea de a desluşi stilul arhitectural. Icoanele şi statuetele veghează de o parte şi de cealaltă, alte câteva cruci cu Iisus le găsim pe măsuţa din dreapta, alături fiindu-le câteva vaze cu trandafiri şi crini, iar apa sfinţită şi lumânările aprinse oferă linişte şi protecţiune. Ne aşezăm pe una dintre bănci, ne îndreptăm privirea în faţă şi descoperim celebrul crucifix ce se întregeşte într-un grup statuar de însemnătate deosebită pentru arta gotică din România. Lucrarea este constituită din Crucea pe care este răstignit Iisus încadrat de două personaje adiacente, Maica Domnului Maria şi Sfântul Apostol Ioan. De-o parte şi de cealaltă a crucii zărim două incripţii în limba latină. Pe partea dreaptă, stă scris "Hoc opus fecit Petros Lantregen von Osterreich", însemnând "Această lucrare a făcut-o Peter Lantregen din Austria", iar în partea stângă, citim "Anno domini milesimo CCCCXVII", care în traducere semnifică "Anul Domnului 1417".   

Credinţa le îndreaptă paşii către biserică

"Clopoţelul de Argint" a fost încă din cele mai vechi timpuri un loc în care credinţa a trăit permanent. Pragul bisericii de-a lungul timpului l-au trecut nu numai sibienii, ci şi români din mai multe judeţe ale ţării.  La Capela "Sfintei Cruci" mai întâlnim şi un obicei des folosit în majoritatea bisericilor. Şi aici, oamenii întocmesc pomelnice. Pentru asta se îndreaptă către aceeaşi femeie ce îşi veghează tejgheaua plină cu iconiţe şi suveniruri. Înşiră câteva nume pe care aceasta le notează într-un carneţel. Apoi, rosteşte motivele pentru care li se vor pomeni numele. Oamenii plătesc o sumă de bani, ea fiind semnificativă şi pentru perioada de timp în care doresc ca preotul să rostească rugăciuni şi să se roage lui Dumnezeu pentru ei. Cu toate că biserica este de cult romano-catolic şi ortodocşii îi calcă pragul pentru a-şi găsi liniştea sufletească, pentru a se ruga sau pentru a-şi înşira ofurile, simţindu-se protejaţi de prezenţa Mântuitorului Iisus Hristos ce îi veghează de pe înaltul crucifix. Asta am aflat-o de la Ramona, o studentă pe care am întâlnit-o la intrarea în clădire. "Vin des aici. Mă rog şi îmi face bine, mă liniştesc, iar atunci când păşesc afară mă simt mai împăcată şi cu sufletul mai liber", a povestit aceasta.
Capela "Sfintei Cruci" este unul dintre cele mai reprezentative obiective turistice din Sibiu, un loc de rugăciune şi popas zilnic al credincioşilor.




comentarii
7 comentarii

Frumos articolor,bravo!
Madalin
12.07.2013 23:59
La ce adresa pot trimite acatist? Cum fac rost de un nr. de telefon.
Anisoara Soava
20.06.2014 10:24
@Anisoara Soava, nu se poate trimite prin corespondenta. Trebuie sa mergi personal. De fapt, este cel mai bine asa. Dar daca esti departe de tara, poti trimite pe cineva in numele tau. Cind vei ajunge acolo, vei intelege de ce asa e bine.
Eu nu prea merg pe la biserici. Nu credinta ma opreste, ci atitudinea preotilor. Insa, am sa-ti spun minunea: mergeam des in Sibiu si treceam pe linga Capela. Simteam o dorinta puternica sa intru dar, se intimpla sa fie deja inchis. Odata, am ajuns dimineata si am intrat. Prima data am plins bine si, m-am linistit. De ce am plins? Nici eu nu stiu. A doua oara, a treia, a nu stiu cita zecea, abia asteptam sa ajunga trenul in gara si sa intru in capela (e in spatele garii). De la 9 la 9,15 suna clopotelul. Simti ceva... nu pot sa descriu. Si eu stau departe dar merg de cite ori pot si las cite un acatist. Tariful e in functie de zilele de rugaciune si e foarte mic chiar si pentru cei saraci, ca mine.
pentru Anisoara
07.11.2014 09:30
as dori un nr de telefon
adriana
13.11.2015 14:41
Ce program au? Imi poate da cineva un raspuns va rog!?
Ioana
30.01.2018 12:33
Bună ziua am și eu nevoie de nr telefon al Biserica i Clopotelul de Argint Sibiu V rog va rog urgent. Mulțumesc mult Maria. 0033638975091
Maria
16.11.2018 16:31
Adresă: Piața 1 Decembrie 1918 2, Sibiu 550200
Telefon: 0740 775 660
Maria
27.03.2019 15:42
Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

jidvei

fmct

Thyssenkrupp System Engineering GmbH

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Covoare
turboclima
Licitatie publica

accentmedia