logo
Bate vântul. Dar care vânt?
Andra MARINESCU
9341 vizualizari
Bate vântul. Dar care vânt?
Nimic nu are loc întâmplător. Totul este scris după reguli precise. Până şi vânturile urmează instrucţiuni clare. Cum iau ele naştere? Din cauza diferenţelor de temperatură, a umidităţii, a densităţii aerului, a rotaţiei terestre. Există mai multe tipuri de astfel de mişcări. Unele mai blânde, altele duse la extreme, în partea cealaltă. Şi sunt puternice, strică multe şi distrug locuinţe, familii.
O răsfoire în paginile Dicţionarului Explicativ Român ne-ar oferi urmă­toarea definiţie a vânturilor: "deplasare pe orizontală a unei mase de aer provocată de diferenţa de presiune existentă între două regiuni ale atmosferei". Iar din punct de vedere meteoro­logic, vântul reprezintă un fenomen fizic ce prezintă o circulaţie de aer în atmo­sferă. Ele sunt catalogate ţinând cont de tăria cu care bat. Astfel, cele între 2-5 se numesc briză, iar celelalte, după cum sugerează şi numele, vânturi puternice, depăşind 6-8. Cele cu puterea de 9 sunt, mai degrabă, furtuni, iar cele care ating şi 12 orcan, taifun sau uragan. Potrivit specia­liştilor, un vânt poate atinge circa 1200 km/oră teoretic, însă în realitate scorul nu este ajuns nici măcar de cea mai puternică tornadă. Până acum, recordul este de maxim 600 km/oră, res­pectiv jumătate din cât poate "duce".

Forţa Coriolis conduce

Dacă ar fi să studiem formarea vânturilor, nea­vând cunoştinţele unui specialist în domeniu, ar fi foarte greu. Cercetătorii spun că ele iau naştere din cauza aerului cald ce se înalţă formând un minim de presiune, fiind înlocuit iute de masele de aer rece. Intensitatea vânturilor depinde de diferenţa de presiune dintre cele două regiuni geografice, iar direcţia vântului este influ­enţată de forţa Coriolis, ce se formează prin rotaţia pă­mântului. De altfel, de "vină" pentru formarea vânturilor sunt şi munţii, dealurile, văile ori canioanele, reprezentând un factor important în pro­cesul formării lor.

Crivăţul, în versuri

Şi pentru că suntem în România, cel mai bine ar fi să facem cunoştinţă cu ceea ce ne interesează în mod direct. Din pricina aşezării geografice, întâlnim o gamă variată de vânturi locale. Primul ar fi crivăţul, care vine de prin zona Moldovei şi a Munteniei şi suflă pe timp de iarnă zăpadă şi furtuni se­zoniere, ger şi vânt puternic. În general, poate atinge şi viteze de 35 m/secundă. O descriere lirică este prezen­tată şi de poetul Vasile Alecsandri, în "Viscolul": "Crivăţul din miazănoapte vâjâie prin vijelie,/ Spulbe­rând zăpada-n ceruri de pe deal, de pe câmpie". Iar dacă iarna aduce prăpăd, vara este un vânt păgubitor, care compromite de multe ori culturile agricole din estul şi sud-estul României. Cri­văţul mai este numit, de unii cercetători, şi "vânt de mia­zănoapte" sau "traista goală", deoarece bate dinspre nord, iar în Transilvania este cu­noscut şi ca "soreţ", nume inspirat de la Soare.

Austrul, "sărăcilă"

Dinspre apus vine şi austrul. Vântul ajunge în Oltenia, Banat şi Crişana şi este cald, foarte uscat, adu­cător de secetă şi este de­numit "sărăcilă". Circulă şi cu 20-30 km/ oră, iar în Banat mai este ştiut şi ca "Cosava". În timpul iernii, austrul este rece şi aduce geruri uscate, mari şi dure.

"Băltăreţul", în Muntenia

O continuare a crivăţului poate fi considerat neme-             rul sau nemirul. În estul Transilvaniei, este specific îndeosebi depresiunii Braşovului şi se strecoară în regiunile de la poalele munţilor cu viscole puter­nice şi viteze ce depăşesc şi 20-25 km/ secundă. În sudul Munteniei, este cunoscut ca "Băltăreţul" şi suflă uneori dinspre sud spre vest un vânt călduţ şi uşor umed. Este bun pentru agricultură, aducând ploi bogate.

Foehnul, din Elveţia în România

Foehnul, vânt descen­dent, cald şi uscat, este vântul mare din România. Ca şi cel elveţian, foehnul se formează din cauza diferenţei de presiune atmosferică dintre versanţii munţilor. Bate dinspre culmile Munţilor Făgăraş, spre depresiunea Oltului din Transilvania, la finalul iernii, şi topeşte zăpezile.

Şi altele...

Mai sunt şi alte vânturi locale, cum sunt suho­veiurile, care bat vara şi au un caracter foarte uscat, în Podişul Dobrogei, Mehedinţi şi Bărăgan, vântul negru care caracterizează zona Dobrogei şi sudul Munte­niei, fiind un vânt fierbinte ce aduce secetă, şi zefirul, care suflă slab din apus.




comentarii
1 comentarii

Nu, asta-i prea mare NOUTATE:

TOATE le-am invatat la Geografia Fizica in cl.a V-a si NU le-am uitat.
ACUM nu se mai preda asta in clasa a V-a?

Ca Darwinismul l-ati scos si-ati introdus fundamentalistul INDRUMATOR de SPOVEDANIE..
.
Si, daca citati, sa fie cu efect: DATI LINK la wiki...asa se citeste, altfel nu va crede nimeni...
Georg
08.10.2013 17:07
Din aceeasi categorie
sevis

tdc sibiu

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
filarmonica
brukenthal
Licitatie publica

accentmedia