logo
spartan
Summitul de la Răşinari
Mihai POSADA
1406 vizualizari
Summitul de la Răşinari

În zilele de vineri 10, sâmbătă 11 şi duminică 12 ale lunii lui Florar 2019, la Răşinari, lângă Sibiu – prima gazda românească, în zilele precedente, a unui summit politic european, au avut loc lucrările Celei de-a XXV-a Ediţii a Colocviului Internaţional „Emil Cioran”, desfăşurat cu începere de la 1994, când manifestarea aceasta culturală – ce adună la un loc specialişti şi public iubitor de spiritualitate românească din ţară şi din afara ei – a fost iniţiată la propunerea universitarului sibian Ion Dur, preluată de regretatul poet neerlandez naturalizat sibian Eugène van Itterbeek şi a crescut în importanţă, până astăzi. Ajuns la ediţia jubiliară, Colocviul ce poartă numele gânditorului de la Paris, originar din Răşinarii Sibiului, a adunat laolaltă ca într-un veritabil summit cultural, sub coasta Boacii – „muntele magic” al copilăriei invocate cu „nostalgia Paradisului” de desţăratul Cioran, un număr impresionant de cercetători şi admiratori ai operei cioraniene sosiţi de la Sibiu şi din alte localităţi, având în mijlocul lor o personalitate specială, pe invitata de onoare Alina Diaconu venită tocmai „din... Patagonia” imaginată de Cioran în convorbirile cu romanciera, traducătoarea şi jurnalista din Buenos Aires, celebră în Argentina şi devenită recent membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) Filiala Sibiu. Strădania acestei recuperări de literatură românească valoroasă, din exilul şi diaspora sudamericană în literatura română contemporană, precum şi osârdia legată de invitarea participanţilor, aducerea lor de la gară sau aeroport la Răşinari, se datoresc neobositei energii managerial-culturale a dascălului de literatură Anca Sîrghie care, împreună cu profesorul de filosofie Ion Dur au jucat – ambii, de pe poziţia de cercetători ai gândirii literare româneşti – şi rolul de moderatori ai lucrărilor Colocviului.
Comunicările invitaţilor au abordat din varii perspective, ţinând de aria de competenţă a fiecărui participant, aspecte diverse din opera şi viaţa fulminantului moralist al lumii contemporane declarat de experţii europeni drept cel mai mare stilist al limbii franceze, E. M. Cioran, fiul preotului Emilian Cioran din Răşinari, ajuns protopop la Sibiu. Numărul mare, poate prea mare al comunicărilor, deşi prezentate pe parcursul a două zile, a făcut să pară îngust timpul alocat, duminica fiind rezervată excursiei pentru invitaţii nesibieni la Păltinişul de deasupra Răşinariului, comuna în care mai dăinuie şi azi casele părinteşti, de odinioară, ale lui Octavian Goga şi Emil Cioran. Niciuna din aceste potenţiale monumente istorice de valoare universală nefiind nici până în prezent trecută aşa cum s-ar cuveni, în zestrea firească a patrimoniului naţional căruia îi aparţin, graţie tărăgănelii birocraţiei noastre executiv-nematurizate, parcă în ciuda eforturilor depuse de primarul localităţii sau de reprezentanţii altor instituţii din România.
La sesiunea de comunicări din prima zi, după alocuţiunile de deschidere rostite de organizatori, şi-au prezentat lucrările: Anca Sîrghie - Emil Cioran, licean la Sibiu, Mihai  Posada - Din publicistica naţională a lui Emil Cioran – anul 1931, Ada Stuparu (Craiova) - Emil Cioran, întâlniri cu Marin Sorescu, Aurel Goci (Bucureşti) - Filosofia lui Emil Cioran, trepte şi ascensiune, Claudia Voiculescu (Bucureşti) - Simţirea şi speranţa lui Emil Cioran, Vlad Bilevsky (Bucureşti, student la Filosofie) - Emil Cioran şi despărţirea de filosofie, Rodica Brad - Tema originilor în corespondenţa lui Cioran şi Doina Constantinescu - Diagramele nostalgiei din arhitectura discursului cioranian, iar poeta Paula Romanescu (Bucureşti) a susţinut un emoţionant recital de poezie românească din perioada detenţiei politice a luptătorilor patrioţi anticomunişti intitulat Timp de lacrimi şi de sfinţi, pentru imaginarea a ceea ce s-ar fi întâmplat dacă atât de liberul gânditor de la Paris ar fi rămas în România, o dovadă fiind chiar condamnarea fratelui său Aurel. Cina festivă oferită tuturor de Primărie la o mândră pensiune locală a încălzit prietenii mai vechi sau mai recente, înfiripate între toţi participanţii ospătaţi cu bucate ardeleneşti, pâine albă şi băuturi de casă, de teasc şi de cazan.
A doua zi, 11 mai, slujba religioasă de comemorare a gânditorului şi a membrilor familiei sale înmormântaţi în cimitirul Bisericii ortodoxe „Sfânta Treime” oficiată la ora 9 dimineaţa de patru clerici locali i-a adunat pe participanţii la Simposion în jurul mormântului Cioranilor, situat lângă monumentul vrednicului de pomenire mitropolit al Ardealului, Andreiu Baron de Şaguna şi în apropierea locului de veci al familiei lui Octavian Goga. Reveniţi în Sala de şedinţe „Emil Cioran” devenită Sala Festivă a Primăriei Răşinari, participanţii au asistat la comunicările susţinute de: Ion Dur - Adolescenţa erotică a septuagenarului Emil Cioran, invitata de onoare Alina Diaconu - Emil Cioran şi Argentina, Marin Diaconu (Bucureşti) - Emil Cioran – profesor de filozofie la Braşov, Anca Sîrghie - Întâlnirea lui Emil Cioran cu Franţa, Radu Petrescu (Bucureşti) - Centenar. Preotul Gh. Cotenescu şi protopopul Emilian Cioran, oaspeţi şi gazde la Congresul preoţesc de la Sibiu, martie 1919, Gigi Sorin Sasu (Cluj-Napoca) - Melancolia discursului cioranian, Daniel Ioniţă (preşedintele Academiei Româno-Australiene, Sidney) - Între confuzie şi deznădejde – relevanţa lui Emil Cioran în situaţia geopolitică contemporană şi Gheorghe Răducan (Râmnicu Vâlcea) Ediţii Emil Cioran, în Biblioteca judeţeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, după care, actriţa bucureşteană Genoveva Preda a adus un elogiu femeii, adresat interogativ-retoric partenerei de viaţă a lui Cioran vreme de câteva decenii, la Paris şi intitulat Unde se duc iubirile, Simone Boué?. A urmat spectacolul „Exerciţii de admiraţie Emil Cioran”, susţinut pe uliţele comunei, în sălile şcolii Gimnaziale „Octavian Goga” şi încheiat în faţa casei unde a locuit în copilărie Cioran cu familia, de actori ai Teatrului „Aureliu Manea” de la Turda în colaborare cu Asociaţia internaţională de tineret „Become” din Sibiu.
Alina Diaconu a vorbit despre prietenia sa, datând din anul 1985, cu gânditorul răşinăreano-parizian, dar şi despre prietenia legată cu Eugen Ionescu şi cu Mircea Eliade, pe care i-a întâlnit de multe ori la Paris, începând de la vârsta de şaptesprezece ani şi a prezentat comunicarea Emil Cioran şi Argentina, lansând cu acest prilej şi câteva cărţi, între care traducerea din spaniolă în româneşte, datorată Gabrielei Banu, prezentă la lucrări, a volumului de memorialistică Dragă Cioran (Istoria unei prietenii), apărut ca semnal editorial fără editură, din pricina inerţiei neroditoare a salariaţilor Institutului Cultural Român care, rămaşi în urma evenimentelor, a solicitărilor culturale adresate şi a propriilor promisiuni, sugerau o lansare de carte... fără carte, obligând autorul întors în Patria Limbii Române la samizdat, după 30 de ani de libertate postcomunistă. Cartea are valoarea deosebită a unei culegeri de documente inedite spaţiului românesc, din viaţa lui Cioran, fiind alcătuită din dialoguri, convorbiri telefonice, dedicaţii pe cărţi, articole din presa sud-americană, relatarea întâlnirilor dintre cei doi şi despre „iubirile secrete” ale septuagenarului îndrăgostit, părerile unor personalităţi despre Cioran şi zece scrisori păstrate de autoare de la marele prieten din Rue de l’Odéon. Cealaltă carte, prezentată de autorul ei, este traducerea în limba engleză a studiului semnat de Ion Dur, cu titlul Cioran. A Dyonisian with the Voluptuousness of Doubt, prin care cercetarea profesorului sibian intră pe piaţa mondială de carte.
În ziua următoare, duminică 12 mai, oaspeţii au vizitat Muzeul Etnografic al Comunei, au urcat în mod simbolic Coasta Boacii, şi la Păltiniş, unde îşi doarme somnul de veci, în umbra vechiului Schit, Constantin Noica, au vizitat cabana în care a locuit în ultimii patru ani filosoful şi prietenul de o viaţă al lui Cioran, în staţiunea montană de lângă aşezarea de păstori Şanta, unde familia deţinea o casă de vară în care Cioran a scris celebrul volum Schimbarea la faţă a României, apărut în anul 1936 la editura Vremea.
Organizatorii Summitului românesc de la Răşinari merită toată recunoştinţa şi lauda noastră pentru implicarea responsabilă, generozitatea şi ospitalitatea dovedite şi în acest an: Bogdan Bucur, primarul comunei Răşinari, finanţatoare a manifestării în cadrul Agendei Culturale 2019 prin Asociaţia „Răşinari – Confluenţe Europene”, care a asigurat cazarea nesibienilor şi masa oferită după datină tuturor; U.S.R. – Filiala Sibiu, reprezentată de însuşi preşedintele acesteia, condeierul Ioan Radu Văcărescu; Liga Culturală „România-Franţa” din Sibiu, condusă de Anca Sîrghie.
Declaraţia de la Răşinari a celei de-a XXV-a sesiuni de comunicări ştiinţifice dedicate lui Cioran, la Răşinari, prevede necesitatea Muzeului Cioran şi a Muzeului Goga la Răşinari, în respectivele case memoriale. Alina Diaconu a mărturisit că a donat cele zece scrisori ale sale de la Cioran, în „Sala Manuscriselor” din vechiul Palat Richelieu, azi Biblioteca Naţională a Franţei, tocmai pentru că „aici, la Răşinari, nu avea unde să le doneze”. Toate comunicările şi conferinţele prezentate la această ediţie jubiliară vor fi tipărite într-un volum reprezentativ. A fost luată tot acum hotărârea instituirii unui Premiu literar „Emil Cioran” la Răşinari, ce va fi acordat anual în timpul desfăşurării ediţiilor viitoare ale Colocviului, prin colaborarea între Filiala sibiană a U.S.R. şi Primăria Răşinari. Cum încă ne mai salutăm cu Hristos a înviat/ Adevărat, a înviat, facem acum şi urarea: -Să fie într-un ceas bun!

Sibiu-pe-Cibin, 12 mai 2019.






comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

marquardt

artmania

turboclima

Vacanta Eurotrip
espressor
paltinul
info
Covoare
Licitatie publica

accentmedia